Summitul G20 din Japonia – soluții pentru 5 probleme importante

Liderii Grupului de 20 de națiuni (G20) se vor întâlni la Osaka începând cu vinerea aceasta, pentru cel mai important summit de la ultima criză financiară globală

Potrivit informațiilor disponibile în presa internațională, cele mai importante personalități politice care vor fi prezente la acest eveniment sunt premierul Japoniei, Shinzō Abe, precum și președintele american Donald Trump, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, președintele Chinei Xi Jinping, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și președintele Consiliului European, Donald Tusk.

În 2008, la summitul organizat la Washington, liderii lumii s-au concentrat asupra modului în care vor restabili economia mondială și cum să evite o viitoare criză. Un deceniu mai târziu, Grupul celor 20 de națiuni se confruntă cu o altă mare provocare: rezolvarea unui război comercial american-chinez care a afectat afacerile din întreaga lume și a afectat economia globală. Acesta este motivul pentru care întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, sâmbătă, va fi atât de atent urmărită. În spatele ușilor închise, liderii vor discuta probabil despre amenințarea conflictului dintre Washington și Teheran, dar și despre războiul comercial american-chinez, care arată semne de detensionare.

1. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Președintele Consiliului Uniunii Europene, Donald Tusk, a declarat, joi: „Acesta va fi un summit G20 dificil. Există probleme globale care trebuie rezolvate, trebuie să găsim soluții pentru a evita amenințările climatice„.

Japonia, țara gazdă a summitului G20, se străduiește să strângă toate semnăturile pe comunicatul final al summitului. Acest document este deosebit de important prin semnalul diplomatic pe care îl transmite, reprezentând în mod tradițional schimbul liber și reducerea gazelor cu efect de seră.

2. PROTECȚIONISMUL

O altă problemă care trebuie urmărită este modul în care liderii încearcă să poziționeze G20 în domeniul comerțului liber. O parte a mandatului G20 este „să reziste protecționismului”, spune John Kirton, fondatorul Grupului de Cercetare G20.

S-a observat că actualul sistem financiar internațional are nevoie de o reformă pentru a ajuta cât mai mulți oameni să beneficieze de pe urma ei. În urma crizei financiare asiatice, G20 s-a reunit ca o recunoaștere a faptului că trăim într-o lume din ce în ce mai interconectată. De exemplu, atunci când există o criză valutară într-o zonă îndepărtată din Asia de Sud-Est, există riscul de contagiune.

3. IRAN ȘI PRODUCȚIA DE ULEI

Deși Iranul nu este membru al G20, va fi menționat deoarece există o amenințare de război cu Statele Unite, după o serie de incidente din Golf. Președintele Trump a spus că „reținerea” americană are limite, și în consecință, a impus sancțiuni economice suplimentare impotriva Iranului, aparent ca răspuns la incidentul de săptămâna trecută când iranienii au doborit un avion american fără pilot. Trump a spus ca noile sancțiuni vor bloca accesul iranienilor la resurse financiare. Președintele american a mai spus că obiectivul este un Iran fără arme nucleare. „Noi nu urmărim un conflict cu Iranul sau cu vreo altă țară. Cred că am dat dovadă de multă reținere, dar asta nu înseamnă că vom proceda la fel în viitor”, a declarat președintele Trump.

Pe lângă tensiunile din Golf, piețele petrolului se află pe marginea unui termen limită pentru că OPEC urmează să decidă dacă va reduce și mai mult producția. Acesta ar putea fi un subiect arzător de discuție în cadrul întâlnirilor de la Osaka dintre președintele rus Vladimir Putin și prințul saudit Mohammed bin Salman.

4. ECONOMIA GLOBALĂ

Factorii de decizie politică se află într-o legatură strânsă, pe măsură ce creșterea economiei globale încetinește din cauza tensiunilor comerciale, iar Federal Reserve din SUA semnalează că va reduce ratele dobânzilor. Această instituție a statului exercită presiuni asupra Băncii Centrale Europene și a Băncii Japoniei pentru a găsi modalități de a-și menține monedele în mișcare, ceea ce ar submina economiile lor dependente de exporturi.

Primul ministru Shinzo Abe speră să obțină un acord de liber schimb în comunicatul de închidere al reuniunii, dar se confruntă cu rezistență din partea presedintelui Trump, care a forțat anul trecut G20 să renunțe la angajamentul său îndelungat de a evita protecționismul.

5. POLUAREA OCEANELOR

Pentru Japonia, al doilea cel mai mare generator de deșeuri de ambalaje din plastic pe persoană, după Statele Unite, problema este mai mult decât importantă. Problemele legate de mediu sunt susceptibile de a obține o atenție bine venită la reuniunea G20. Japonia speră să obțină un acord de la membrii G20 privind reducerea deșeurilor de plastic din oceane.

Mai mult decât atât, sticlele și vasele de plastic de unică folosință sunt interzise în centrul mediatic internațional, iar reporterii prezenti la summitul G20 din Osaka, au primit pungi de cadou care includeau o ceașcă făcută din plastic reciclat, imprimată cu un desen reprezentând o broască țestoasă, însoțit de textul „Să protejăm oceanul de deșeurile din plastic!”.

Ce va urma?

Nu sunt de așteptat decizii semnificative ale părților implicate în diferitele întâlniri bilaterale din cadrul summitului de la Osaka. De regulă, astfel de întâlniri vizează armonizarea pozițiilor pe teme considerate sensibile, în perspectiva unor reuniuni viitoare la nivel înalt. Deși discuțiile G20 vor fi intense, rezultatul final al summitului nu va ieși probabil din paradigma grupului, fiind formulate acorduri și recomandări pentru toate țările în efortul de a menține actualul sistem internațional, în contextul unor dispute majore, fără precedent de la adoptarea sa la mijlocul secolului trecut.