30.3 C
București
iulie 10, 2020
Valahia.News
Image default
Opinii Știri Internaționale

OMS și-a schimbat radical punctul de vedere: ”Adoptați modelul suedez!”

După ce, la începutul pandemiei, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a cerut guvernelor lumii să ia măsuri drastice de carantină și de izolare a populației, pentru a limita interacțiunile sociale, în această săptămână un oficial OMS a declarat că Suedia reprezintă modelul de urmat dacă vrem să ne întoarcem la viața dinainte de pandemie.

OMS și-a schimbat opinia cu totul, dar de ce?  

Cum luptă Suedia cu pandemia de COVID-19 și de ce liderii lumii au refuzat să implementeze acest model

La început, Suedia a fost blamată pentru că a refuzat să ia măsuri de izolare în case a populației. Inclusiv OMS îi adresa critici. La un moment dat, Boris Johnson, premierul Marii Britanii, a încercat să adopte același model, dar a abandonat decizia și a impus la rândul său starea de urgență pe teritoriul britanic pentru o perioadă de 6 luni, cu evaluarea situației la fiecare 3 săptămâni. Mai târziu, s-a infectat la rândul său de Coronavirus.

Ce a făcut Suedia? S-a bazat pe cetățenii săi și i-a responsabilizat, acordându-le încredere. Suedezii nu au fost tratați ca niște infractori care abia așteaptă să încalce legea. Autoritățile suedeze le-au cerut cetățenilor să limiteze interacțiunea socială și să-și spele mâinile cât mai des. Da, saloanele de coafură și de cosmetică au rămas deschise, restaurantele și cafenelele de asemenea, iar suedezii pot face aproape tot din ceea ce făceau înainte de pandemie.

În același timp, medicii suedezi au fost sfătuiți să facă plimbări lungi, să stea la soare, în aer liber și să ia măsuri de distanțare socială rezonabile. Da, la televiziunile suedeze se discută la fel de mult despre COVID-19, au și ei mii de cazuri de persoane infectate, au și sute de morți, dar au fost destul de inteligenți, spre deosebire de toate celelalte țări, să nu-și distrugă economia.

Cine este artizanul acestei abordări în ceea ce privește pandemia? Eroul local, așa cum îl văd acum suedezii, Anders Tendell, cel mai reputat epidemiolog al Suediei. Deși acesta a recunoscut că nu s-au luat destule măsuri pentru protejarea vârstnicilor, poate spune că a făcut astfel încât să își protejeze atât concetățenii, cât și economia prin refuzul de a impune izolarea suedezilor în case.

De ce au refuzat liderii lumii să adopte același model?

Este o întrebare care necesită un răspuns complex, dar vom încerca să răspundem cât mai pe scurt.

Unii lideri probabil chiar au crezut că oprirea scurtă a economiei și luarea unor măsuri de izolare a cetățenilor în case va ajuta la oprirea pandemiei și nu va afecta economia. În realitate, guvernele au luat măsuri de izolare pentru perioade de cel puțin 2 luni, suficient pentru a afecta grav și cele mai robuste economii.

Alții au considerat totul într-un registru electoral. Cu alte cuvinte, nu au gândit în termeni economici, ci având în minte alegerile care urmau să se desfășoare anul acesta sau anul viitor. Ca politicieni, liderii lumii au gândit că, dacă nu iau și ei măsurile drastice pe care le-au luat, concetățenii, fără a mai vorbi de Opoziție, i-ar fi blamat pentru fiecare deces.

Astfel, au preferat să urmeze tendința și să arate propriilor alegători că iau la rândul lor măsuri, la fel ca toate guvernele lumii. Cu alte cuvinte, liderii au preferat să-și distrugă economiile statelor lor, decât să își piardă capital electoral.

Cu excepția Suediei, o țară care are alegeri abia în 2022, multe țări europene, dar și SUA, au alegeri anul acesta sau în 2021. Ar risca politicienii să fie acuzați că nu le pasă de viața cetățenilor lor chiar înainte de alegeri? Cu siguranță nu!

Ce ne spune statistica despre modelul suedez de luptă împotriva COVID-19?

În ciuda criticilor, modelul suedez pare că a funcționat bine. Refuzul de a impune izolarea locuitorilor s-a dovedit eficient, mai ales dacă e să comparăm cu ce s-a întâmplat în restul țărilor.

Mai jos aveți o comparație între diferite țări, inclusiv Suedia, în ceea ce privește rata îmbolnăvirilor și a deceselor la 1 milion de locuitori.

  • Spania: 5125 cazuri/1 Mil. locuitori și 525 decese/1 Mil. locuitori
  • Belgia: 4186 cazuri/1 Mil. locuitori și 655 decese/1 Mil. locuitori
  • Elveția: 3419 cazuri/1 Mil. locuitori și 201 decese/1 Mil. locuitori
  • Italia: 3398 cazuri/1 Mil. locuitori și 463 decese/1 Mil. locuitori
  • SUA: 3309 cazuri/1 Mil. locuitori și 193 decese/1 Mil. locuitori
  • UK: 2523 cazuri/1 Mil. locuitori și 394 decese/1 Mil. locuitori
  • Olanda: 2295 cazuri/1 Mil. locuitori și 280 decese/1 Mil. locuitori
  • Suedia: 2088 cazuri/1 Mil. locuitori și 256 decese/1 Mil. locuitori
  • Germania: 1946 cazuri/1 Mil. locuitori și 79 decese/1 Mil. locuitori
  • Danemarca: 1581 cazuri/1 Mil. locuitori și 78 decese/1 Mil. locuitori
  • Norvegia: 1427 cazuri/1 Mil. locuitori și 39 decese/1 Mil. locuitori
  • …………………………………………………………………………………………………………..
  • România: 636 cazuri/1 Mil. locuitori și 37 decese/1 Mil. locuitori

Suedia este așadar în urma multor țări în ceea ce privește rata deceselor și a îmbolnăvirilor la 1 milion de locuitori. Multe țări nu au fost cuprinse în prezenta statistică, țări care au luat măsuri severe de izolare socială, așa cum sunt Turcia, Israel sau Canada.

Este vorba despre economie, idioților!

Ce se întâmplă cu economiile țărilor care au adoptat modelul recomandat la început de OMS, acela de izolare drastică? Toate sunt serios afectate.

Deficitele bugetare vor exploda în toate țările și milioane de afaceri s-au închis deja în toată lumea, lăsând pe drumuri zeci de milioane de șomeri. După o perioadă de prosperitate, FMI avertizează guvernele lumii că urmează o recesiune mai mare decât Marea Recesiune din 1939.

Recesiunea care deja a început este atât de mare încât Organizația Internațională a Muncii estimează că 1,6 miliarde de angajați și-ar putea pierde locurile de muncă, adică 50% din forța de muncă de la nivel mondial. Aceasta s-ar putea dovedi catastrofal pentru economiile și așa grav afectate din cauza crizei, dar și pentru ordinea socială din aceste țări.

Comparativ cu celelalte țări, Suedia va avea de suferit mai puțin din cauza crizei. Suedezii au ținut deschise afacerile mici, iar antreprenorii locali au avut mai puțin de suferit comparativ cu cei din alte țări europene.

Suedia, în economia globală, nu are cum să evite să fie lovită de valul recesiunii. Cu toate acestea, lovitura pe care o vor încasa suedezii va fi mai mică decât cea pe care o vor suferi alte țări. Grație măsurilor luate de a nu implementa închiderea economiei, Suedia va crește puternic la finalul pandemiei, în timp ce alte economii vor fi la pământ. Este una să încerci să-ți revii după ce producția ta industrială a scăzut cu 25%, este altceva să îți revii după o scădere de doar 5% sau chiar mai puțin.

OMS și-a schimbat radical abordarea pandemiei. Ce urmează acum?

Se pare că din ce în ce mai mulți lideri de la nivel mondial, începând cu Donald Trump, au realizat că OMS este o organizație care a eșuat să-și facă treaba în cazul actualei pandemii. La început, OMS a eșuat să informeze liderii lumii despre situația din China, permițând astfel sutelor de mii de turiști chinezi, unii dintre ei infectați cu COVID-19, să călătorească și să infecteze la rândul lor populația din țările vizitate, până la închiderea granițelor.

După ce au apărut primele cazuri în Europa, OMS a sfătuit guvernele lumii să ia cea mai proastă măsură pentru economie: izolarea completă și închiderea afacerilor ne-esențiale.

Donald Trump a anunțat deja că SUA nu va mai contribui la bugetul OMS pentru ”management defectuos al pandemiei și încercarea de a acoperi anvergura problemelor din China”. Contribuția anuală a SUA la bugetul OMS este de 400 milioane de dolari, reprezentând 15% din bugetul total al organizației.

Ce se va întâmpla cu economiile țărilor afectate de măsurile de izolare? Se pare că ne va lua ani buni să ne revenim. Specialiștii estimează că abia în 2021-2022 se va putea opri căderea economică, perioadă în care vom începe din nou să creștem. Totuși, ne va lua zece ani sau chiar mai mult pentru a ne reveni din nou la nivelul de dinainte de pandemie.

În tot acest timp, tensiunile sociale care vor urma crizei vor duce la mișcări de stradă, la confruntări violente între cetățeni și autorități sau chiar la războaie civile în unele zone ale globului. A intenționat OMS să se ajungă la un astfel de scenariu? Cel mai probabil nu, de aceea și-au și schimbat acum abordarea și recomandă modelul suedez de luptă împotriva COVID-19.

Este prea târziu pentru o astfel de abordare? Viitorul ne va lămuri.

Related posts

România trece de la starea de urgență la cea de alertă. Ce reguli trebuie respectate?

Valahia.news

România se află pe locul 4 în topul mondial al scăderii mobilității din cauza pandemiei COVID-19

Valahia.news

Proiect PMB: Bucureştenii care se oferă să fie testaţi pentru Coronavirus vor fi plătiţi

Valahia.news

Leave a Comment