Academia Română avertizează oficialii moldoveni să nu utilizeze termenul de ”limba moldovenească”

Republica Moldova a fost parte integrantă, înainte de 1812, a Moldovei românești de astăzi, una dintre cele trei provincii istorice românești care aveau să constituie mai târziu România. Teritoriul care aparține astăzi Republicii Moldova a fost anexat de Imperiul Țarist, urmare a războiului ruso-turc, și i-a fost atribuit numele de Basarabia. Mai târziu, în 1918, în timpul Revoluției din Rusia, Basarabia a revenit la patria mamă, România. În 1940 teritoriul a fost din nou anexat, de sovietici, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1991, Republica Moldova a devenit și a rămas independentă, odată cu destrămarea URSS, în ciuda mișcărilor unioniste din Republica Moldova și România.

Pentru toți cei care nu sunt familiarizați cu acest subiect, trebuie să precizăm că Republica Moldova nu trebuie confundată cu Moldova românească, deși cele două au fost parte ale aceleiași provincii și se învecinează.

Limba vorbită în ambele teritorii, atât în Moldova românească, cât și în Republica Moldova, este limba română, la fel ca în toată România. Este drept, în ambele regiuni geografice se vorbește graiul moldovenesc, specific. Spre deosebire de alte țări, acolo unde dialectele regionale fac greu sau imposibil de înțeles dialogul de către un național care nu cunoaște limba, în România, în toate cele trei regiuni se vorbește aceeași limbă, regionalismele fiind de înțeles pentru oricine vorbește limba română.

”Limba moldovenească” este un termen inventat de către sovietici pentru a justifica existența unei așa numite populații diferite și așadar a unui stat diferit. Aceasta ar fi împiedicat românii de pe ambele părți ale Prutului să își dorească să facă din nou unirea.

Motivul pentru care Academia Română a luat poziție este un discurs rostit de președintele moldovean, Igor Dodon, în fața Consiliului Europei la Strasbourg, în timpul căruia a promovat așa numita limbă moldovenească. Oficialii români au avertizat moldovenii să nu mai folosească acest termen.

Din păcate pentru susținătorii unirii celor două țări surori, ideea de uniune este susținută de mai puțin de 35% dintre moldoveni. Pe de altă parte, oficialii români și-au schimbat retorica și au declarat că unirea dintre cele două țări se va petrece doar în cadrul Uniunii Europene.