Ce se află de fapt în spatele ratei oficiale a șomajului de 5,2%

Potrivit Institutului Național de Statistică, rata șomajului în România este 5,2%, asta înseamnă mai mult de 460.000 de oameni care și-au pierdut locul de muncă. Chiar dacă acest nivel este cel mai ridicat din 2017 până acum, când rata de șomaj era mai mare (de 5,4%), în spatele cifrelor există mai multe detalii decât se oferă publicului.

În primul rând, trebuie să știți că Ministerul Muncii și Protecției Sociale a oprit publicarea statisticilor pe acest subiect în mai 2020. Ultima publicare pe site-ul lor a rămas la o cifră de 249.635 de șomeri, o cifră cu mult mai mică decât ultimele date.

De asemenea, există și „șomajul temporar” care este contorizat separat. Acest tip de șomaj derivă din deciziile Guvernului de a închide industria ospitalieră pentru lupta împotriva pandemiei (hoteluri și restaurante). Numărul oficial pentru „șomajul temporar” sau „șomajul tehnic” (cum este numit de autorități) ajunge până la 102.830 de persoane care și-au suspendat contractele de muncă cu angajatorii lor. Statul român plătește 75% din salariile lor pe durata stării de urgență sau alertă până la data redeschiderii localurilor.

Cu toate acestea, mai mult de 100.000 de persoane, care în teorie nu au un loc de muncă la momentul actual și care nu sunt sigure dacă angajatorii lor vor redeschide, nu sunt luate în considerare ca șomeri. O mare parte din ele își va pierde cu siguranță locul de muncă în această situație dificilă unde industria ospitalieră se află acum și sindicatele estimează că până la 50% din proprietarii de restaurante vor închide din cauza crizei.

Al treilea și cel mai important detaliu din spatele ratei de șomaj din România este faptul că de la începutul pandemiei, în jur de 1 milion de români care lucrau și locuiau peste hotare s-au întors în țară. Aceștia au făcut asta pentru că fie și-au pierdut locurile de muncă, fie erau locuitori neînregistrați în alte țări, cum ar fi Spania, Italia sau Marea Britanie. Unii dintre aceștia așteaptă relaxarea pandemiei pentru a se întoarce peste hotare, dar mulți dintre ei știu că nu vor mai putea face asta. Acest milion de persoane nu este luat în considerare ca șomeri, chiar dacă aceștia nu lucrează în prezent și trăiesc din banii strânși de peste graniță.

Ministerul Economiei a lansat o companie pentru a convinge românii din diaspora de a rămâne în țară. Campania are o deviză optimistă: „Noi avem locuri de muncă pentru voi, în mod special în domeniul industriei ospitaliere”, dar aceasta este contrazisă de realitate, unde cel puțin 100.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă din domeniu. Unde sunt aceste locuri de muncă atunci?

Concluzia este una pe care specialiștii în resurse umane și autoritățiile o cunosc, dar nu o admit public: rata șomajului este mult mai mare. Pe altă parte, insituțiile oficiale așteaptă o relaxare a pandemiei pentru a putea contoriza rata șomajului corect, sperând astfel ca aceasta să scadă semnificativ. În acest timp, interdicția autorităților pentru restaurante și alte localuri va menține rata șomajului la un nivel înalt.