4.4 C
București
martie 4, 2024
Valahia.News
Image default
Politică Social Știri interne

30 de ani de la ”Revoluția Română”

Pe 16 Decembrie, protestele de la Timișoara aveau să constituie scânteia care a declanșat în lanț evenimentele din 21-22 Decembrie din București, care au culminat cu fuga lui Ceaușescu. Protestele inițiale nu erau adresate direct împotriva regimului, ci mai degrabă erau îndreptate împotriva unei decizii judecătorești împotriva pastorului reformat Laszlo Tokes.

Cuvinte precum ”libertate”, ”jos Ceaușescu”, ”joc comunismul” se auzeau pentru prima dată atât de puternice în public în timpul celor 42 de ani de comunism. Țara era atunci condusă de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, primul din postura de șef al statului și președinte al PCR, ultima din postura de vice-prim ministru.

Decizia lor de a trage în populație la Timișoara și mai apoi la București le-a fost fatală și a dus la sute de morți în înfruntarea dintre forțele armate și protestatari.

Mai târziu, armata avea să se alăture demonstranților și astfel Ceaușescu a fost capturat, judecat sumar de un tribunal improvizat, condamnat la moarte și executat în ziua de Crăciun. Mai târziu, dovezile strânse de jurnaliști și istorici, au arătat că de fapt soarta cuplului Ceaușescu fusese decisă de mult, de când planul pentru înlăturarea lor din funcție într-un asemenea mod brutal fusese conceput în România și străinătate.

Dosarul ”revoluției” nu a fost soluționat nici până în prezent iar românii încă nu cunosc pe deplin adevărul despre cele întâmplate atunci. Din acest motiv, al întârzierii aflării adevărului, Parlamentul European va adopta o rezoluție privind ”revoluția română” în care îndeamnă la aflarea cât mai curând a adevărului prin soluționarea cazului în instanță.

Câteva minciuni și manipulări ale acelor zile au ieșit la suprafață – ”teroriștii”, menționați ori de câte ori era nevoie ca românii să creadă că armata se luptă cu o forță inamică, s-au dovedit a fi doar o manipulare, niciun terorsit nefiind identificat sau capturat în acele zile. Mai mult, armata, care executase foc deschis în protestatari și cauzase sute de morți, a refuzat să își asume vina pentru incidente și a blamat Securitatea și Miliția.

De asemenea, au existat incidente armate în care armata a luptat direct contra miliției și a forțelor anti-teroriste române, militarii români ucigându-se între ei. Nici aceste dosare nu au fost încă soluționate de instanță.

A fost ”Revoluția Română” o revoluție?

Unii contestă termenul de revoluție raportat la evenimentele din 1989. Pentru a fi revoluții, evenimentele de acest fel trebuie să îndeplinească unele condiții:

  • să fie inițiate și conduse de popor
  • să înlocuiască un regim cu un altul

Contestatarii ”revoluției” argumentează că evenimentele din decembrie 89 nu au fost inițiate, nici conduse de popor, ci decise cu mult timp înainte și executate de mari puteri externe.

De asemenea, regimul nu a fost înlocuit pe deplin – din Frontul Salvării Naționale făceau parte foști membri marcanți ai comunismului, așa cum era și Ion Iliescu, un apropiat al cuplului Ceaușescu.

Astfel, în opinia contestatarilor terrmenului de revoluție, evenimentele din 1989 nu au fost nici inițiate de popor și nici nu au dus la o schimbare a regimului.

Cei care susțin folosirea termenului de revoluție argumentează că miile de morți din timpul acelor evenimente presupune că poporul s-a răsculat împotriva regimului comunist.

Oricare ar fi adevărul, doar istoria ne va demonstra.

S-a schimbat ceva în România în acești 30 de ani?

Un observator extern ar vedea că, 30 de ani după ”revoluție”, țara este măcinată de conflicte și proteste politice interne și că, deși membră a UE și a NATO, românii nu văd cu ochi buni implicarea Europei sau a Americii în treburile interne ale țării.

În ciuda acestor evidențe, România s-a schimbat mult în anii ce au urmat ”revoluției”. Nu numai că regimul comunist a fost înlocuit de democrație, iar capitalismul a luat locul socialismului, dar țara a devenit membră a NATO în 2004 și membră a UE în 2007.

Cu o economie care devine pe an ce trece mai puternică și care este a șaptea economie a Europei, cu 19 milioane de români care trăiesc în interiorul granițelor și cu peste 5 milioane care trăiesc în străinătate, România poate urma exemplul Poloniei și deveni a doua țară dezvoltată din întregul bloc estic.

Cu un sector IT care exportă de aproape 5 miliarde Euro anual și cu o agricultură care rivalizează cu cea franceză, România ar putea să obțină statutul de economie dezvoltată.

Cu toate acestea, românii încă mai au multe de învățat despre civilizație, democrație și valorile democratice.

Leave a Comment