30.3 C
București
iulie 10, 2020
Valahia.News
Image default
Social Știri interne

24 iunie – Ziua internațională a iei

Bluza tradițională românească se numește „ie” și este una dintre cele mai importante piese de folclor din România. Cu mâneci largi, motive tradiționale și culori naturale, această bluză românească a inspirat mulți designeri de modă, iar recent a început să primească tot mai multă recunoaștere internațională.

Arta broderiei populare

Bluză tradițională românească se numește ie și este unul dintre cele mai importante repere ale folclorului românesc și unul dintre veșmintele tradiționale purtate de femeile românești din cele mai vechi timpuri.

Cu mâneci largi, motive tradiționale și culori naturale, această bluză românească a inspirat mulți designeri de modă, iar recent a început să primească recunoaștere la nivel internațional.

Publicarea acestui articol pe 24 iunie nu este o coincidență. Începând cu 2013, România a decis să înceapă să sărbătorească Ziua Internațională a Iei, când oamenii din întreaga lume sunt încurajați să poarte această piesă vestimentară.

Ia românească tradițională

Ia românească este confecționată din pânză de bumbac alb, sau mătase. Este împodobită cu motive de broderie românești, în special la mâneci, piept și gât. Lucrul interesant este că fiecare regiune a României are un stil unic de ie.

Cel mai folosit model pentru ia românească este cel cu broderie realizată pe umeri, numită ,, cămașă cu altita ”(cămașă cu altita). Îl puteți găsi în Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, și Covasna.

La Blouse Romaine

,, Expresia, pentru mine, nu stă în pasiuni strălucitoare pe o față umană sau manifestată prin mișcări violente. Întregul aranjament al imaginii mele este expresiv: locul ocupat de figuri, spațiile goale din jurul lor, proporțiile, totul are este o artă de organizare într-o manieră decorativă a diverselor elemente la comanda pictorului pentru a-și exprima sentimentele.”

Henri Matisse

Henri Matisse (n. 31 decembrie 1869, Le Cateau-Cambrésis – d. 3 noiembrie 1954, Nisa) a fost un pictor francez, unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai artei secolului al XX-lea şi totodată unul dintre principalii iniţiatori ai artei moderne. Moştenitor al impresionismului şi neoimpresionismului, Matisse dă impuls mişcării fauviste, dar este în acelaşi timp un pictor universal, la fel de dezinvolt în cultivarea artei africane, cât şi în creaţia artiştilor renascentişti sau cu operele contemporanilor săi.

Povestea celebrului tablou La Blouse Romaine a pornit de la un cadou primit de la prietenul său Theodor Pallady, o bluză românească artizanală. Artistul Henri Matisse a fost uimit de frumusețea broderiei și a creat o serie de tablouri inspirate din bluza iconică românească. Deși Matisse a pictat multe schițe ale iei românești, tabloul său numit La Blouse Roumaine este cel mai cunoscut. Este o pictură pe ulei pe pânză din 1940. Măsoară 92 × 73 cm și se găsește la Muzeul Național de Arte Moderne din Paris.

Tablourile lui Matisse cu ia românească aveau să-l inspire patruzeci de ani mai târziu pe faimosul creator de modă Yves Saint Laurent, acesta dedicând iei colecţia sa de toamnă-iarnă haute couture 1981, prezentată la Paris.

Fuziunea liniilor, culorile tari care se armonizau, ovalul feţei modelului şi înfoiala mânecilor cusute au creat din La Blouse Romanine un tablou care avea să aducă în atenţia lumii superba ie românească, pe care o purtaseră cu atâta mândrie reginele şi prinţesele Casei Regale a României. Designeri celebri din toată lumea au introdus în colecţiile lor simbolul naţional al femeilor românce.

Muza misterioasă din celebrul tablou La Blouse Roumaine

Identitatea tinerei care i-a pozat lui Henri Matisse la realizarea tabloului La Blouse Roumaine a rămas mai puţin cunoscută publicului, dar era ştiută de lumea artistică a vremurilor respective.

Tabloul a intrat în posteritate ca fiind prima pictură care a făcut celebră „bluza românească“, dar identitatea femeii care îmbrăca ia românească nu era cunoscută decât de cercurile artistice din Paris şi Nisa, locurile unde Matisse lucrase la tablou. Era Lydia Delectorskaya, tânăra şi cea de pe urmă muză a pictorului. În mod paradoxal, Lydia nu era nici româncă precum prietenele faimoase (Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu) care-l inspiraseră pe Matisse, nici franţuzoaică precum artistul. Era o rusoaică născută la 23 iunie 1910 în Siberia, fiica unui doctor din Tomsk, rămasă orfană de părinţi la vârsta de 12 ani.

Tânăra rusoaică l-a fascinat în aşa măsură, încât timp de 4 ani, în perioada 1935-1939, Matisse a făcut sute de tablouri, desene, schiţe şi gravuri numai după chipul şi asemănarea Lydiei. În următorii 15 ani, pictorul a folosit şi alte modele, dar Lydia a rămas muza lui pînă la sfârșitul vieții.

Purtați cu mândrie ia românească?

Prețuiți ia românească pentru croiul special al pieselor de port românesc și armonia cromatică a acestora sau pentru simpla bucurie de a o purta?

Indiferent de motivele pentru care iubiți ia românească, este important să contribuiți puțin mai mult la păstrarea tradițiilor și folclorului românesc. În acest fel apreciați cultura femeilor românești și, mai ales, ia românească.

Related posts

LC Waikiki sărbătorește Ziua Iei printr-o colecție dedicată

Valahia.news

Leave a Comment