România rămâne una dintre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, potrivit unui raport anual realizat de Transparency International.
Raportul plasează România la sfârșitul clasamentului în UE, la același nivel cu Bulgaria și Ungaria. În plus, țări precum Senegal, Belarus sau chiar Botswana sunt plasate mai bine. Potrivit raportului, România nu a făcut niciun progres din 2012, în ciuda luptei împotriva corupției purtată de departamentul de specialitate din cadrul Parchetului General. Oare de ce?
Nu spunem și nimeni nu poate spune că România este o țară fără corupție. Însă, încă din 2012, Direcția Națională Anticorupție din România a dezvăluit corupția în cadrul partidelor politice, guvernului, ministerelor și instituțiilor publice. Personaje publice cunoscute, politicieni, grefieri și oameni de afaceri cu poziții înaltă, toți au fost acuzați pentru corupție. De fapt, pentru lupta pe care a avut-o împotriva politicienilor corupți procurorul șef anticorupție din România a fost numit primul procuror șef european.
De fapt, cu ani în urmă, au existat câteva voci care au criticat public această politică a Direcția Națională Anticorupție pentru că au creat un context în care aproape în fiecare săptămână apărea o emisiune cu oameni în cătușe în prime-time, după audierile penale.
Întrebarea este: au fost acele arestări un factor de descurajare eficient pentru a pune percepția corupției pe un curs descendent în România? Bineînțeles că NU!
Atunci când procurorii anticorupție își etalează realizările săptămânal, se întâmplă două lucruri: primul efect, cel dorit, este că la nivel general, nivelul corupției scade. Potențialii „candidați” pentru arestări se tem de ceea ce li s-ar putea întâmpla și își abandonează faptele ilegale, toate într-o oarecare măsură, desigur. Dar, pe de altă parte, al doilea efect este cel nedorit: spectatorii încep să perceapă corupția la un alt nivel .
Cu alte cuvinte, în fiecare zi se întâmplă crime, violuri și jafuri peste tot în lume. Zeci de violuri sunt raportate zilnic. Imaginați-vă acest scenariu: dacă săptămânal ar fi difuzat la televizor în prime-time un caz de viol. Nu ar fi suficient ca telespectatorii să considere nivelul de viol din țară mai mare decât cel existent? Bineînțeles!
Conform ghidului metodologic, raportul Amnesty International prezintă nivelul corupției perceput de experți. Experții urmăresc aceleași emisiuni TV și trăiesc în același mediu social. Nu este greu pentru experți să perceapă același nivel de corupție ca oricare dintre cetățenii țării. De fapt, aceștia acordă și mai multă atenție acestor cazuri și sunt capabili să-și amintească fiecare cu exactitate fiecare detaliu important.
Potrivit acestor experți naționali, UE este departe de a fi o uniune incoruptibilă și unele țări au performanțe mai bune, precum Danemarca, Finlanda sau Olanda, în timp ce altele sunt cu mult în urmă.
Concluzia noastră este că nivelul perceput de corupție este un semn bun pentru modul în care o anumită societate percepe această infracțiune. Totuși, nu ar trebui luat ca atare, întrucât nivelul corupției percepute diferă de nivelul real al corupției din orice țară și este influențat de modul în care autoritățile aleg să își prezinte eforturile în lupta împotriva corupției.
Ar trebui adoptat un echilibru între cazurile prezentate și numărul total de cazuri. În timp ce arată vinovații pentru descurajarea celorlalți de a face același lucru, procurorii trebuie să se asigure că nu prezintă o imagine greșită cu privire la nivelul criminalității.