Senatorul Diana Șoșoacă inițiază lege pentru recuperarea vechilor teritorii românești din Ucraina

Disputa dintre România și Ucraina a atins un nou nivel: Diana Șoșoacă, președinte al partidului SOS, a inițiat o lege pentru ca România să-și primească vechile teritorii, aflate acum sub ocupație ucraineană.

În opinia senatorului, România trebuie să-și recâștige vechile teritorii până în 2027. Acest lucru se va realiza prin modificarea Tratatului existent între România și Ucraina.

Solicităm anexarea teritoriilor istorice ale României, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, teritorii românești furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina.

Cuprins al motivării inițiativei senatoarei Diana Șoșoacă

În 2020, actualul președinte al Ucrainei avea o altă părere, contrazicând istoria și faptele. În opinia sa, Bucovina de Nord a fost ocupată de România în 1918, iar ceea ce a urmat după aceea, când România a fost lipsită de vechiul ei teritoriu, a fost o reparație istorică.

Inițiativa are puține șanse de a obține un vot favorabil în Parlament, dar este suficientă pentru a alimenta tensiunile existente între cele două țări. În ciuda încercărilor politice și diplomatice de a calma situația, există tensiuni între România și Ucraina, iar românii acordă în această perioadă o atenție deosebită comportamentului Ucrainei.

Recenta dispută dintre România și Ucraina a început când ministrul Transporturilor din România a anunțat date care arată că Ucraina a dragat Canalul Bîstroe în scopuri economice, punând astfel în pericol însăși existența Deltei Dunării. Ucraina interzice autorităților române să măsoare pe Bîstroe, dar au permis măsurători pe Canalul Chilia, la granița dintre cele două țări. Măsurătorile arată că Ucraina a dragat în secret până a ajuns la 9 metri adâncime, cu 2 metri mai mult decât știau autoritățile române. Aceasta înseamnă că Bîstroe ar fi putut fi dragat în mod similar, ceea ce, potrivit specialiștilor, ar putea pune în pericol Delta Dunării.

Prezența refugiaților ucraineni înstăriți la București nu ajută din această perspectivă, iar ajutorul pe care statul român le oferă refugiaților este un alt subiect de discuție care animă societatea.

De asemenea, faptul că minoritățile române din Ucraina nu beneficiază de aceleași drepturi pe care minoritatea ucraineană le are în România este o altă preocupare a politicienilor români.

Din păcate, frații noștri români din Ucraina nu au dreptul să învețe în limba maternă, existând riscul pierderii identității culturale. În schimb, la Sighetul Marmației există un liceu cu predare în limba ucraineană. Remarcăm lipsa principiului reciprocității, principiu aplicabil în dreptul internațional (principiu al relațiilor internaționale, consacrat în acorduri, în tratate și în convenții de asistență juridică, în temeiul căruia statul beneficiar al tratamentului aplicat de partenerul său se obligă să-i asigure acestuia un tratament identic sau echivalent); astfel etnicii români din Ucraina nu au reprezentant în Parlamentul de la Kiev, în timp ce ucrainenii din țara noastră au reprezentant în Parlamentul României.

Expunere de motive pentru inițierea legii partidului SOS

Cu toate acestea, nu toți politicienii sunt de acord că Ucraina ar trebui să fie „deranjată” în această perioadă, deoarece este atacată. Aceasta și presiunile internaționale ale aliaților nu oferă nicio șansă pentru astfel de legi în România.

În afară de asta, diplomația română etichetează orice astfel de tentative ca provenind din propaganda rusă. Recent, când un politician român l-a criticat pe ministrul Afacerilor Externe pentru că nu a reușit să admită România la Schengen, el a fost etichetat drept „trompetă a Rusiei”. „Am impresia că mă critică Sputnik”, le-a spus jurnaliştilor ministrul român Bogdan Aurescu când a aflat că vicepreşedintele Partidului Liberal Rareș Bogdan l-a criticat. Acesta este motivul pentru care este probabil ca această inițiativă să fie etichetată ca provenind și din propaganda rusă.