România, exclusă de către Comisia Europeană din consorțiul ELI-ERIC

România a fost oficial exclusă de către Comisia Europeană din consorțiul ELI-ERIC.

ELI-ERIC este abrevierea de la Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium. Inițial, consorțiul a fost fondat de către trei țări: România, care are cel mai puternic laser din lume, Ungaria și Republica Cehă. După cum menționează Comisia Europeană, înființarea ERIC Extreme Light Infrastructure (ELI) oferă noi oportunități cercetătorilor, industriei, dar și țărilor de a avea acces la cea mai mare colecție din lume de lasere super-puternice și ultrarapide pentru știință.

România a fost membru fondator al inițiativei, alături de cele două țări, și nimeni nu ar fi putut prezice acum câțiva ani că va fi exclusă. Nu doar datorită statutul său de țară fondatoare, ci și pentru faptul că în România există cel mai important laser din lume dezvoltat în cadrul ELI-NP- Proiectul de fizică nucleară.

Cu toate acestea, cei doi parteneri au exclus România din consorțiu și au continuat singuri. Mai mult decât atât, Italia și Lituania s-au alăturat între timp consorțiului, dar statul României este incert.

Astfel, pe 5 mai, Comisia Europeană a aprobat proiectul ELI-ERIC fără România. Atât de simplu precum sună, nu a fost oferită nici o explicație suplimentară.

Care este viitorul ELI-NP în cadrul consorțiului ELI-ERIC?

În prima fază, se pare că România va fi un observator al consorțiului, o poziție mai mică decât cea inițială, cea de fondator. Întrucât România își va rezolva problemele cu furnizorii, probleme care au fost aduse în instanță, ar putea să se alăture consorțiului pe care l-a înființat odată.

Există o a treia facilitate ELI care se află în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier al domeniului fotonicii nucleare, angajează de asemenea sute de oameni de știință și studenți absolvenți. Este de așteptat să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.

Laser-ul ELI EU

Totuși, nu este vorba doar despre statut. Este vorba despre tot ceea ce ține de capacitatea de cercetare, dar și de finanțarea acestei cercetări. Până în prezent, România a primit 310 milioane EUR de la Comisia Europeană, iar laserul său este capabil să producă un fascicul de 10 petawatts (zece patrilioane de wați).