România declară stare de urgență. Comunicarea autorităților lasă de dorit

Începând de săptămâna viitoare, în România se va institui starea de urgență.  Măsura vine ca urmare a depășirii numărului de 100 de cazuri de Coronavirus în România și se dorește a ajuta autoritățile să lupte mai eficient împotriva răspândirii virusului.

Președintele Klaus Iohannis a declarat starea de urgență sâmbătă, 14 Martie, cu începere de săptămâna viitoare. Pentru ca starea de urgență să fie instaurată, mai este nevoie și de aprobarea Parlamentului.

Oficialii români au eșuat în a explica clar ce presupune această stare de urgență. În lipsa acestor explicații, fiecare a încercat să obțină informații de unde a putut.

Unii prezentatori TV au spus ca anumite drepturi le vor fi suspendate românilor, alții au precizat că guvernul ar putea să intre în viața privată, să interzică anumite publicații și să interzică dreptul românilor de a călători sau chiar de a face raiduri militare.

Din acest motiv, pe rețelele de socializare a apărut zvonul că anumite orașe s-ar închide, așa cum ar fi Bucureștiul.  Zvonul a fost negat de oficialii Guvernului, dar primarul Capitalei a cerut ca suspecții de COVID-19 să nu mai fie lăsați să intre în București și să fie carantinați în județele lor de domiciliu.

Mai mult, ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat, încercând să calmeze populația, că ”starea de urgență presupune schimbarea modului de viață, dar și un moment de frică”. Acesta este unul dintre cele mai elocvente exemple de comunicare defectuoasă pe timp de criză, și nu este singurul exemplu.

Alți oficiali au precizat că Guvernul României are nevoie de instituirea stării de necesitate pentru a face achiziții medicale; această precizare nu a făcut altceva decât să alimenteze suspiciunea că guvernul dorește să ofere contracte ”firmelor de casă”.

Românii au luat cu asalt magazinele pentru a-și face depozite de apă și alimente. Până la data publicării acestui articol, COVID-19 a infectat doar 131 de români, un număr care nu justifică panica ce s-a răspândit între români și comportamentul irațional al populației și unora dintre reprezentanții autorităților.

Oficialii nu comunică așa cum ar trebui într-un moment de criză și din acest motiv românii au tendința de a se informa de pe rețelele de socializare, dând crezare oricărui zvon.