România a crescut consumul de antibiotice în rândul țărilor europene – studiu ECDC

Ratele de consum de antibiotice din România se situează pe primul loc în rândul țărilor europene, potrivit unui nou studiu al Centrului European pentru controlul și prevenirea bolilor (ECDC), care adresează ziua simbolică de 18 noiembrie, cunoscută sub numele de Ziua Europeană a informării despre antibiotice.

În mod surprinzător, România a menținut aceleași rate ca acum zece ani în 2012, cu mai mult de 25 de doze zilnice livrate la 1.000 de persoane. Consumul la nivelul Uniunii Europene este limitat la 16 doze zilnice la 1,000 persoane.

Aceasta este o problemă gravă, având în vedere că rezistența antimicrobiană este a treia cauză cea mai semnificativă a mortalității la nivel mondial, alimentată de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mai mult, aceasta este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică de pe continent, creșterea rezistenței bacteriene cauzată de utilizarea excesivă a antibioticelor. Din aproape 5 milioane de decese la nivel mondial în 2019 legate de rezistența la antibiotice, 1,3 milioane au fost atribuite direct.

Din punct de vedere tehnic, România nu a reușit să adopte măsuri eficiente de reducere a utilizării excesive și inutile a antibioticelor în ultimii zece ani, comparativ cu alte țări adverse. De exemplu, Belgia, care a înregistrat aproape aceleași rate ca România în 2012, a reușit să reducă acest lucru la 17,4 doze zilnice la 1.000 de persoane până în 2021.

În comparație cu aceste perspective, Olanda consumă cele mai puține antibiotice, de trei ori mai puține decât România, iar Bulgaria, în ciuda faptului că are o rată mai bună decât România, prezintă o creștere constantă și rapidă de la an la an.

Aspectul îngrijorător pe care ECDC îl observă și îl subliniază pentru țări precum Bulgaria și România este că cea mai mare parte a antibioticelor nu sunt utilizate în spitale, ci mai degrabă în comunități.

Raportul demonstrează, de asemenea, utilizarea diferitelor tulpini de antibiotice, variind în funcție de fiecare țară, de exemplu în România, unde penicilina este cel mai frecvent antibiotic dat.

Care este motivul principal al acestei probleme în România?

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice marchează începutul Săptămânii Mondiale de sensibilizare cu privire la antimicrobiene (WAAW), care începe între 18 noiembrie și 24 noiembrie.

Acest lucru oferă instituțiilor din întreaga lume abilitatea să acumuleze cercetări din anii anteriori și din anul curent, să le compare cu situația actuală a populației, și să creeze un studiu sau o campanie bazată pe țările pe care le reprezintă, pentru a indica originea problemei și pentru a găsi soluții și măsurători adecvate.

În România, Parteneriatul Global pentru infecții respiratorii (GRIP), împreună cu sprijinul Reckitt, a inițiat în mai 2022 studiul privind durerea în gât și rezistența la antibiotice (STAR). Studiul indică cât de mult sunt utilizate antibioticele pentru a trata probleme simple de sănătate, cum ar fi durerile în gât. În ciuda cunoștințelor dovedite că antibioticele sunt inutile pentru 9 din 10 dureri în gât, studiul a arătat că mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate au luat antibiotice pentru o afecțiune respiratorie, cum ar fi o durere în gât în ultimele șase luni. Acesta este și cauza abuzului de antibiotice din România.

„Sezonul rece a trecut și vedem o explozie de cazuri de viruși atât la adulți, cât și la copii. În România, încă ne confruntăm adesea cu pacienți care vin la birouri sau la farmacie pentru a cere antibiotice pentru a trata răcelile simple sau durerile în gât. Este important să creștem educația, astfel încât să avem armele necesare pentru a trata infecțiile mai grave care au într-adevăr nevoie de antimicrobiene.”

Dr. Dina Mergeani, Președinte al Societății Naționale de Medicină de familie

Există câteva constatări cheie despre România, pe care am reușit să le colectăm cu ajutorul unui comunicat de presă MedicHub, subliniat din sondajul STAR pentru respondenții cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

• Ei cred că antibioticele sunt eficiente pentru dureri în gât – 49%
• Le lipsesc informațiile necesare pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice – 36%
• Ei ar fi neîncrezatori să primească tratament fără antibiotice pentru bolile respiratorii – 23%
• Ei cred că antibioticele reduc rapid durerea și simptomele – 57%
• Ei sunt pe deplin de acord că antibioticele funcționează bine pentru tratarea răcelilor și a gripei – 54%
• Ei consideră că antibioticele ar trebui să fie permise de cumpărat la cerere de la farmacie fără prescripție medicală – 42%
• Ei se consideră a fi destul de bine informați cu privire la modul în care antibioticele tratează infecțiile respiratorii – 69%
• Îngrijorarea cu privire la rezistența la antibiotice – 63%
• Ei sunt interesați să afle mai multe despre rezistența la antibiotice – 49%

Aceste constatări cheie indică lipsa unei educații adecvate și importanța unei astfel de educații, despre utilizarea antibioticelor, rezistența la antibiotice și alte tipuri de tratamente simptomatice. Acest lucru a fost observat mai ales în rândul părții tinere a populației, reprezentând tinerii mileniali și generația Z. mai mult, subliniază problema că românii nu sunt supuși unor controale medicale adecvate pentru a recunoaște din primele etape orice boală pe care o pot avea, la care se bazează pe antibiotice inadecvate.

„Este important pentru români să înțeleagă cum putem trata corect o răceală sau o durere în gât prin recurgerea la tratamente simptomatice. Campania pe care o lansăm are ca scop conștientizarea obiceiurilor de consum al antibioticelor și educarea cu privire la rolul antibioticelor și al altor medicamente în tratarea infecțiilor respiratorii superioare.”

Dr. Vlad Budu, Președinte Executiv al Societății Române de Rinologie