27 C
București
iunie 16, 2024
Valahia.News
Image default
Comunicat de presă Economie Știri Internaționale Știri interne

Prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene pentru România

Creșterea va continua, deși mai lentă decât în 2022, din cauza inflației persistente, a condițiilor de finanțare stricte și a creșterii scăzute a partenerilor comerciali. Aceasta este concluzia Prognozei economice de primăvară pentru România a Comisiei Europene. Totuși, această prognoză este mai mare decât cea estimată CE în Prognoza de iarnă, când a fost menționată o creștere anuală de 2,5%.

Se preconizează că inflația de bază va atinge un vârf în 2023, iar inflația generală va rămâne peste ținta de inflație pe orizontul de prognoză. Se estimează că șomajul va scădea doar marginal, menținând piața muncii relativ strânsă și creșterile salariale ridicate. Deficitul public general va scădea la 4,4% în 2024 din cauza creșterii puternice a veniturilor, ajutată de modificările codului fiscal și de PIB-ul nominal robust și de scăderea cheltuielilor curente ca pondere din PIB. Raportul datoriei/PIB este prognozat să ajungă la 46,1% în 2024.

Indicatori202220232024
Creșterea PIB % de la an la an4,73,23,5
Inflație % an la an12,09,74,6
Șomaj %5,65,45,1
Balanța guvernamentală (% din PIB)-6,2-4,7-4,4
Datoria publică (% din PIB)47,345,646,1
Balanța de cont curent (% din PIB)-8,8-7,6-7,4

Creștere în ciuda dificultăților economice

În 2022, creșterea a atins 4,7%, determinată de consumul privat puternic și investiții robuste. Indicatorii de înaltă frecvență indică o economie relativ rezistentă în 2023-T1, cu sentimentul și cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul în creștere și producția industrială îmbunătățindu-se. Așteptările de angajare au rămas la un nivel relativ ridicat.

În viitor, inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și creșterea mai redusă a partenerilor comerciali vor încetini creșterea reală. În ciuda acestor vânt în contra, creșterea consumului privat este de așteptat să rămână pozitivă din cauza salariilor și pensiilor mai mari și a prelungirii plafonului prețului energiei până în 2025. Schemele de sprijin guvernamentale și o piață a muncii rezistentă vor sprijini, de asemenea, activitatea economică.

Politica monetară va rămâne strictă, cu rata de politică monetară la 7%, afectând fluxul de credit către economie și investiții. Cu toate acestea, investițiile planificate în cadrul Planului de redresare și reziliență (RRP) și alte intrări de fonduri UE sunt stabilite pentru a compensa mai mult decât impactul condițiilor stricte de creditare. Se preconizează că investițiile vor susține puternic creșterea naturală în 2023 și 2024.

Se estimează că exporturile nete nu vor contribui la creșterea PIB-ului. În ciuda scăderii prețurilor la energie și a îmbunătățirii termenilor de schimb, cererea internă puternică va menține balanța comercială negativă. Deficitul de cont curent este de așteptat să rămână în jur de [8%] din PIB pe orizontul de prognoză, prezentând riscuri externe de sustenabilitate pe termen mediu.

Se estimează că PIB-ul real va crește cu 3,2% în 2023 și cu 3,5% în 2024. Riscurile la adresa prognozei sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR ar putea reduce investițiile.

Șomaj constant și presiuni salariale

În ciuda creșterii solide a PIB-ului, perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân modeste, deoarece o populație îmbătrânită și migrația în masă reprezintă un obstacol serios pentru crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug de războiul din Ucraina și vizele pentru lucrătorii din afara UE ar putea acționa ca factori de atenuare. Rata șomajului este de așteptat să scadă ușor la 5,4% în 2023 și 5,1% în 2024. Creșterile salariale au fost substanțiale, în special în sectorul privat, dar rămân sub inflația IPC totală pentru economia totală. Piața forței de muncă îngustă, necesitatea de a compensa pierderile de putere de cumpărare și inflația ridicată ar trebui să contribuie la creșteri solide ale salariilor în 2023 și 2024.

Inflația rămâne ridicată

Inflația totală IAPC a atins un vârf în noiembrie, apoi a scăzut la 12,2% în martie, datorită prețurilor mai scăzute la energie. Datorită schemei de plafonare a prețului energiei, nu se așteaptă aproape nicio modificare în această componentă, determinată în principal de mișcările prețurilor de distribuție a combustibilului și energiei. Cu toate acestea, inflația de bază a continuat să crească pe fondul creșterilor în produsele alimentare procesate și serviciile. Se estimează că va rămâne peste inflația generală în acest an, după ce a atins un vârf în primul trimestru. În general, inflația medie IAPC va scădea la 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, dar riscurile sunt înclinate în sus, deoarece presiunile de creștere a salariilor sunt mari.

Deficitul guvernamental este proiectat să scadă

Se estimează că deficitul guvernamental al României va scădea la 4,7% din PIB în 2023, de la 6,2% în 2022. Creșterea robustă a PIB-ului nominal și impozitele solide legate de energie vor spori veniturile guvernamentale în 2023. Se estimează că cheltuielile curente vor crește mai puțin decât PIB-ul nominal, condus de moderarea salariilor publice. Investițiile publice ca pondere din PIB sunt de așteptat să crească, reflectând obiective bugetare interne ambițioase și intrări mari de fonduri UE. Plăți suplimentare către pensionari, o modificare a codului fiscal, schema de compensare pentru a face față creșterii prețurilor la energie și o legislație anunțată în mod credibil pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt toate luate în considerare în prognoză. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic este proiectat în previziunile de primăvară a Comisiei pentru 2023 la 0,3% din PIB în 2023, comparativ cu  0,4% în 2022.

Deficitul este prognozat să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, întrucât cheltuielile curente scad ca pondere din PIB ca urmare a întreruperii unor măsuri implementate în 2022/2023 în valoare de aproximativ 0,3 puncte procentuale. PIB-ului și prin efectul stabilizatorilor automati, deoarece se așteaptă ca creșterea economică nominală să fie încă substanțială. Se estimează că creșterea cheltuielilor de capital va încetini din cauza efectului de bază creat de cantitatea reziduală considerabilă din ciclul bugetar al UE 2014-2020 preconizat în 2023. În prezent, Comisia presupune o eliminare completă a măsurilor de sprijin energetic în 2024.

Se estimează că datoria publică publică va scădea la 45,6% din PIB în 2023, datorită reducerii deficitului și ajustării stoc-flux, înainte de a crește la 46,1% în 2024. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate spre scădere. Creșterea mai scăzută a PIB-ului, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni în creștere asupra salariilor publice în urma ratelor de creștere negative și precise din 2021 și indexarea pensiilor care în 2024 vor încorpora inflația ridicată din 2022 ar putea duce la deficite bugetare mai mari.

Leave a Comment