Prognoza Băncii Mondiale: Economia României va crește cu doar 1,9% în 2022

Banca Mondială a revizuit prognoza inițială de creștere economică a României pentru 2022 de la + 4,3% la + 1,95%.

Din cauza conflictului din Ucraina, a sancțiunilor rusești și a crizei refugiaților, toate așteptările pentru dezvoltarea economiei est-europene au fost revizuite mai jos. Potrivit previziunilor Băncii Mondiale, Republica Moldova, care a crescut cu circa 14% în 2021 după o scădere severă în 2020, va intra din nou în recesiune.

În plus, economiile care se bazează pe Rusia și Ucraina pot suferi pierderi mai semnificative. Cele mai afectate țări vor fi Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, va exista o diferență considerabilă între cele două, Banca Mondială proiectând o scădere cu -11% a economiei Rusiei din cauza sancțiunilor implementate până acum.

Potrivit raportului, în ciuda întreruperilor de aprovizionare, a unei creșteri semnificative a prețurilor și a consecințelor epidemiei, economia României a revenit la 5,9% în 2021. Deși riscurile de recesiune din situația din Ucraina sunt semnificative, economia este de așteptat să crească marginal în 2022. În ciuda măsurilor specifice de consolidare fiscală, deficitul bugetar este de așteptat să rămână ridicat în 2022, la aproximativ 6,6% din PIB. În 2022, sărăcia este de așteptat să scadă ușor la 10,1%.

Costurile cu alimentele și energia au crescut ca urmare a perturbărilor din lanțul global de aprovizionare cauzate de epidemie și de impactul războiului din Ucraina. Grupurile demografice sărace și marginalizate din România sunt deja afectate în mod disproporționat de epidemia prelungită din cauza puterii lor reale de cumpărare reduse și a remitențelor în scădere. În ciuda redresării economice, proporția românilor care trăiesc cu mai puțin de 5,5 dolari pe zi la prețurile PPP revizuite din 2011 este de așteptat să scadă la 10,1% în 2022 de la 10,3% în 2021.

Perspectivele Băncii Mondiale asupra României

În 2022, PIB-ul României este de așteptat să crească la 1,9%, cu riscuri puternic înclinate spre scădere. Severitatea ostilităților din regiune și evoluția noilor variații COVID-19 vor determina puterea redresării. Capacitatea României de a absorbi banii UE va fi vitală pentru o redresare pe termen lung, ecologică și favorabilă incluziunii. Potrivit estimărilor guvernamentale, fondurile pentru Reziliență și Recuperare vor adăuga aproximativ un punct procentual la creșterea PIB real al României pe an între 2022 și 2026, presupunând o absorbție de 100%. Pe de altă parte, ratele istorice scăzute de absorbție indică vânturi în contra semnificative pentru un scenariu de absorbție ridicată. Recuperarea embrionară este testată de presiuni inflaționiste semnificative de pe piețele energetice și alimentare, necesitând un act de echilibrare atent din partea Băncii Naționale a României.

Până în 2024, sărăcia este de așteptat să revină la nivelurile de dinainte de criză. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la alimente și energie și scăderea veniturilor din remitențe pot face ca segmentele demografice vulnerabile să recupereze mai greu în anii următori decât altele. Un conflict de durată în Ucraina, pe de altă parte, poate împinge creșterea în plan negativ și, pe termen scurt, poate agrava sărăcia.

România este puternic afectată de factori externi precum pandemia, războiul și creșterea prețurilor. Aceste efecte se vor simți pe tot parcursul anului 2022 dacă nu sunt deja resimțite până acum. Următoarele decizii în economia românească vor fi extrem de importante pentru atenuarea acestor efecte negative asupra populației.