Refugiații de război ucraineni caută adăpost în diferite locuri. Unele oferă protecție împotriva bombardamentelor, dar altele oferă un pat, pături și ceva hrană. Chiar și bisericile se alătură acestui efort, iar ucrainenii sunt adăpostiți în singura Biserică Ortodoxă Română din Vestul Ucrainei, regiunea Lviv.
În 1559, domnitorul moldovean Alexandru Lăpuşneanu a dat bani pentru construirea Bisericii Muntene din centrul Liovului, închinată Fecioarei Maria. Petru Movila a fost hirotonit episcop mitropolit de Halych si Kiev la aceasta biserica.
În conflictul ruso-ucrainean, mulți credincioși au fugit din regiunile afectate de război precum Harkov, Kiev și Zaporoje. Au găsit mângâiere în acest loc de rugăciune, întemeiat de un domnitor român din secolul al XVI-lea.
Potrivit Agerpres, mulți refugiați caută alinare în fața unor catastrofe, precum războiul, așa că își găsesc speranța în rugăciune și în locurile sfinte.
Sunt foarte mulți oameni care vin de la Kiev, de la Harkov, zonele grav afectate de bombardamente. Au venit și din Zaporoje în ultima vreme. Ei vin la biserică cinstit. Fiind în biserică neîntrerupt, ne dăm seama ce gânduri au cei care ajung să se roage. De exemplu, ieri [sâmbătă] a fost un băiețel, vorbitor de rusă, care a venit cu o listă de rugăciune și două bomboane pentru ca noi să ne rugăm pentru bunicul său care a murit în bombardamente. Micuțul m-a rugat să mă rog pentru bunicul lui Serghei. Mulți vorbitori de limbă rusă vin aici la biserică. Astăzi, Lviv este un centru important pentru primirea refugiaților din toată Ucraina.
Diaconul Yuri Fediv al Bisericii Valahe
Biserica Valahă din centrul orașului Lviv este inclusă în patrimoniul UNESCO, fiind una dintre cele mai frumoase biserici din secolul al XVI-lea, cu arhitectură unică, cu o combinație de renaștere, baroc și clasicism.
Din cauza conflictului militar, rachetele rusești au lovit regiunea Lviv de mai multe ori. Așadar, pentru a proteja această clădire, preotul și organizațiile locale și non-guvernamentale din Lviv au acoperit vitraliile pentru a preveni distrugerea lor de o explozie.
Din 24 februarie și până în prezent, mulți ucraineni au ales să părăsească țara și să se refugieze în țările europene. Aproximativ 470.000 de refugiați ucraineni au sosit în România de la începutul invaziei ruse.