Comisia Europeană estimează o creștere de 2,5% pentru România în 2023

Comisia Europeană a publicat prognoza economică de iarnă pentru 2023, cu vești pozitive pentru România și alte țări europene, cu excepția Germaniei.

Conform prognozei, economia UE este pe cale să evite recesiunea, dar persistă pericolele. Pe scurt, se estimează că PIB-ul va crește cu 0,8% în 2023 și cu 1,6% în 2024 (0,9% și 1,5% în zona euro). Se estimează că inflația totală va scădea de la 9,2% în 2022 la 6,4% în 2023 și 2,8% în 2024 în UE. Se estimează că zona euro va decelera de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 și la 2,5% în 2024.

Prognoza de iarnă 2023 pentru România: una dintre cele mai semnificative creșteri economice din 2023

În ceea ce privește România, Comisia Europeană are o veste pozitivă: România este una dintre țările de top din UE pentru a evita recesiunea dar are și o creștere economică constantă.

Potrivit proiecției economice și pe baza indicatorilor pe termen scurt, economia României este de așteptat să fi fost rezistentă în trimestrul al patrulea, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic, în ciuda scăderii în continuare a producției din industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE vor scădea creșterea PIB real în România la 2,5%.

Implementarea PRR – Planul de redresare și reziliență ar trebui să contribuie la investiții solide, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere. Alte fonduri UE urmează să sprijine și investițiile. Deși este afectat negativ de inflația ridicată, consumul privat este estimat să crească din cauza creșterii salariului minim, a pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și a prelungirii plafonului prețului energiei până în 2025. Exporturile nete sunt de așteptat să rămână negative din cauza monedei puternice și cererii scăzută pe piețele de export.

O redresare de 3% a creșterii economice este proiectată pentru 2024, pe fondul recesiunii presiunilor inflaționiste, a ratelor dobânzilor mai scăzute și a unei perspective externe îmbunătățite.

Inflația anuală IAPC a încetinit în decembrie din cauza prețurilor mai scăzute la energie și la produsele alimentare, ducând media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va scădea în continuare în orizontul de prognoză, dar doar modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele procesate. Inflația medie anuală IAPC este estimată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, din cauza extinderii plafonului prețului energiei, a prețurilor mai mici ale mărfurilor și a efectelor de bază.