Cele mai frecvente amenințări de fraudă internă cu care se confruntă companiile românești

Corporate Intelligence Agency, o companie specializată în servicii de informații și managementul riscurilor pentru sectorul privat, indică sumele masive de bani pe care companiile românești le pierd în fiecare an din cauza schemelor de fraudă. Partea cea mai șocantă este că acestea sunt orchestrate în mare parte de către sau cu ajutorul propriilor angajați. Din păcate, chiar și până în 2022, acest subiect rămâne tabu pentru managerii de top.

Contextul și faptele corporative

Statisticile din ultimii doi ani și la scară globală demonstrează în mod constant că 98% din întreprinderile private au fost fraudate intern. Corupția privată, delapidarea de active și sume substanțiale de bani din patrimoniul companiei și frauda la scară mare sunt printre cele mai răspândite scheme de fraudă la nivel local.

Frauda ocupațională este un fenomen larg răspândit care afectează toate întreprinderile la nivel global, indiferent de dimensiunea sau tipul lor de operațiune, singura distincție fiind cantitatea de pierderi care rezultă. România nu este o excepție de la acest model, deși o serie de factori îngrijorători contribuie la caracterul distinctiv al fenomenului local.

cultura organizațională mai puțin dezvoltată decât în alte țări, lipsa unor controale și mecanisme de control regulate asupra activității angajaților cheie din cadrul companiilor. În plus față de acești factori, vorbim și despre reticența conducerii locale de a aborda fenomenul fraudei profesionale ca orice alt tip de risc, din motive reputaționale sau din lipsa de cunoștințe despre soluțiile de prevenire existente pe piața din România”.

Gbriel Zgunea, CEO la Corporate Intelligence Agency

O perspectivă mai largă

Potrivit raportului publicat de ACFE (Asociația pentru examinatori autorizați de fraudă) pentru 2022, corupția privată reprezintă aproximativ 60% din toate formele de fraudă internă din România, cu o pierdere medie globală de 170,000 euro per caz, comparativ cu 40% în Europa de Vest.

În ceea ce privește diferitele scheme de fraudă utilizate pentru a fura bunuri sau sume mari de bani de la întreprinderi, caracterul distinctiv al acestora constă în simplitatea relativă a tehnicii de furt și ușurința cu care acestea pot fi repetate pe scară largă, fără a ridica suspiciunea mecanismelor de control instituite de întreprinderi. În contextul depozitelor sau al instalațiilor industriale ale întreprinderilor, aceste scheme de fraudă ating proporții enorme

Necesitatea de a elimina frauda și metodologia

Întreprinderile care doresc să gestioneze sau să elimine cu succes fenomenele de fraudă ocupațională în cadrul întreprinderilor lor necesită un partener de încredere cu abilitățile necesare și experiența în domeniu.

„Serviciile noastre prezintă avantaje incontestabile, având în vedere că noi, în calitate de companie specializată în servicii de informații și de management al riscurilor, avem adesea posibilități legale pe care un angajator, de exemplu, nu le are. În plus, lucrăm pe baza unei analize de risc atent pregătite, prin care analizăm în timp vulnerabilitatea la fraudă pentru clienții noștri, cu scopul de a elimina cât mai mult posibil potențiale încălcări ale securității și oportunități de fraudă.

Gbriel Zgunea, CEO la Corporate Intelligence Agency

El a adăugat mai târziu că, din experiența reală, un lucru este clar, prevenirea riscurilor sau a fraudei este mult mai eficientă decât gestionarea riscurilor sau a fraudei. Acesta în sensul că primul pas către eradicarea fraudei interne în cadrul organizațiilor din sectorul privat este implementarea unui sistem de prevenire a fraudei care este planificat strategic și adaptat la modelul de afaceri al fiecărei companii.

Nu în ultimul rând, costurile asociate cu crearea și implementarea unui astfel de sistem de prevenire sunt semnificativ mai mici decât costurile asociate unui caz de fraudă în realitate. În acest context, luăm în considerare nu numai pierderile financiare, ci și pierderile reputaționale și potențialele sancțiuni dure care pot fi aplicate companiilor care nu reușesc să prevină acest fenomen.