24.1 C
București
mai 22, 2024
Valahia.News
Image default
Comunicat de presă Economie Finanțe Știri interne

BNR menține rata de politică monetară la 7% pe an

In its meeting of 4 April 2024, the Board of the National Bank of Romania decided:

  • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
  • menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41 la sută, de la 6,61 la sută în decembrie 2023, și s-a redus în februarie la 7,23 la sută. Avansul față de finele anului trecut este atribuibil în principal creșterii ample a dinamicii anuale a prețului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum și scumpirii combustibililor și produselor din tutun pe fondul majorării accizelor și al măririi cotației țițeiului.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele două luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborând la 7,6 la sută în februarie 2024, de la 8,4 la sută în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, alături de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mai ridicat al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și de transferarea, cel puțin parțială, asupra prețurilor unor servicii și bunuri a noilor creșteri de costuri salariale, inclusiv pe fondul revigorării cererii de consum.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1 la sută în februarie 2024, față de 7,0 la sută în luna decembrie 2023. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus însă la 9,1 la sută în februarie 2024, de la 10,4 la sută decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2024 la 8,7 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.

Activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5 la sută față de precedentele trei luni, după o creștere cu 1,0 la sută în trimestrul III, evoluții ce fac probabilă o restrângere mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

În schimb, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3,0 la sută în trimestrul IV 2023, de la 1,9 la sută în trimestrul III. Creșterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susținută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit față de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populației, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri și servicii.

Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condițiile în care variația anuală a importurilor de bunuri și servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a exporturilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.

Cele mai recente date și analize indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul I 2024 decât cea previzionată anterior, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului IV 2023, în luna ianuarie 2024, vânzările cu amă­nuntul și-au accelerat puternic creșterea față de perioada similară a anului anterior, în timp ce producția industrială și-a reaccentuat semnificativ contracția, iar volumul lucrărilor de construcții a suferit un amplu declin în termeni anuali, după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul IV 2023, reintrând marginal în teritoriul negativ în ianuarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial și-a temperat creșterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanțelor veniturilor.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în decembrie 2023, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie și-a reamplificat dinamica anuală de două cifre în trimestrul IV 2023, în timp ce rata șomajului BIM s-a mărit ușor în debutul anului curent, după trei trimestre de relativă stagnare, la un nivel mediu de 5,6 la sută. În același timp, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment în februarie-martie 2024, iar deficitul de forță de muncă s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evoluțiilor din servicii și construcții, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ stabile în februarie și în prima parte a lunii martie, dar au înregistrat apoi noi mici scăderi, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au menținut pe o traiectorie pronunțat ascendentă, însă puternic fluctuantă – similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune –, în contextul revizuirii și al consolidării ulterioare a expectațiilor investitorilor privind momentul inițierii și amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut în februarie pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut ulterior o ușoară corecție descendentă, revenind și stabilizându-se în martie în preajma valorilor prevalente în trimestrul IV 2023.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reluat scăderea în ianuarie 2024, coborând până la 4,9 la sută în februarie, de la 6,4 la sută în decembrie 2023, în principal ca efect al noilor descreșteri pronunțate de ritm consemnate de componenta în valută, dar și cu aportul temperării ușoare a creșterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,7 la sută în februarie 2024, de la 68,4 la sută în decembrie 2023.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației continuă să decurgă totuși din măsurile fiscale aplicate recent în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent, dar și din evoluția cotației țițeiului.

Totodată, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse, pe de o parte, execuția bugetară din primele două luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. Dinamica salariilor din economie reprezintă un motiv de preocupare.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 4 aprilie 2024, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

Leave a Comment