Analiză: Cum reușește consumul intern să facă ”miracole” pentru PIB-ul României

În timp ce PIB-ul celor mai multe țări europene a scăzut în trimestrul I 2020, PIB-ul României pare să sfideze măsurile de izolare impuse de autorități și a crescut cu 2,7%. La fel ca România, țări precum Lituania sau Bulgaria au înregistrat creșteri ale PIB, cu 2,5% respectiv 2,4%.

Ministrul român de Finanțe a inundat platformele de social media cu postări sponsorizate în care se laudă cu această creștere ”miraculoasă”, în timp ce 1,2 milioane de români și-au pierdut definitiv locurile de muncă sau s-au aflat în șomaj tehnic în timpul pandemiei.

Ca și comparație, Franța a înregistrat un declin de 5,4% al PIB-ului, în timp ce Italia a înregistrat o scădere de 4,8%. Spania și Germania au scăzut în trimestrul 1 de asemenea.

De ce economii mai puțin competitive au crescut în timpul izolării, în timp ce economiile țărilor dezvoltate au scăzut?

Explicația este simplă. Cheia înțelegerii situației este…

…Structura PIB

PIB, sau Produsul Intern Brut, se compune din următoarele:

• consumul intern
• investiții neguvernamentale
• cheltuieli publice
• export – import (diferență)

Toate aceste componente, adunate, determină valoarea PIB în orice țară. Astfel, ecuația devine:

PIB = consumul intern + investiții private + cheltuieli guvernamentale + (export-import)

Acum vine întrebarea importantă:

Cât de mult contează consumul intern ca procent în structura PIB a fiecărei țări?

Aceasta este cea mai importantă întrebare atunci când evaluăm performanța PIB în fiecare țară: cât de mare este proporția consumului intern în cadrul Produsului Intern Brut?

În România, consumul intern contribuie la PIB în proporție de 62%, cel mai mare procent din regiune, comparat cu Bulgaria sau Lituania (60%), dar și cu vecinii maghiari (46%). România este campioana europeană fără intenție a procentului consumului intern în PIB.

Ca o comparație, țările dezvoltate au un procent mai mic al consumului intern în PIB-ul nominal: Franța are 53%, în timp ce Germania doar 52%. În aceste țări dezvoltate din punct de vedere economic, PIB-ul își ia mai mult din investiții și export decât în România.

Ce s-a întâmplat cu consumul intern în timpul măsurilor de izolare?

În România, ca de altfel în majoritatea țărilor, populația a început să își facă provizii de alimente, de la conserve la făină și ulei. Încet-încet, produsele de strictă necesitate și alimentele dispăreau de pe rafturi, iar consumul intern, ca parte a PIB, atingea valori de neimaginat.

Mai mult, în România s-a întâmplat ceva care a căpătat dimensiunile unui fenomen social: Diaspora s-a întors acasă și a început să cheltuiască din banii economisiți afară.

1.3 milioane de români s-au întors acasă în 2020 pe măsură ce și-au pierdut locurile de muncă din străinătate. Aceasta înseamnă că miliarde de euro au început să fie cheltuiți în țară. Din acest motiv și pentru că volumul consumului intern contează atât de mult în PIB, există șanse ca valoarea acestuia să crească chiar și în Q2.

În loc de concluzie: consumul privat contează pentru PIB, nu este vorba despre niciun miracol românesc

Toate țările care își bazează PIB pe consumul intern au avut o creștere a PIB în trimestrul 1. În plus, România, care a primit înapoi în țară 1.300.000 români din Diaspora care au început să cheltuiască în țară, ar putea avea o creștere a PIB și în trimestrul 2 grație acestui fenomen. Aceasta nu înseamnă însă că va putea susține creșterea și în trimestrul 3, atunci când consumul intern va scădea.

Șomajul, lipsa investițiilor statului în economie sau a investițiilor private, lovesc întotdeauna economia, dar mai ales puterea de cumpărare a populației.

Nu e niciun miracol în aceste efecte…