Dosarul Revoluției Române dezvăluie că soldații români au luptat între ei

Dosarul „Revoluția română din decembrie 1989” dezvăluie detalii uluitoare despre revoluția română și a dispus trimiterea în judecată a mai multor personalități politice pentru crime împotriva umanității.

Decembrie 1989 este un subiect controversat și poate printre cele mai sângeroase evenimente din istoria României moderne. Dosarul din 2022 relatează detalii specifice pe care mulți martori ai vremii le bănuiau.

Potrivit rechizitoriului din dosarul Revoluției, eliberat pe 17 august de Parchetul General, armata română a fost angajată într-un conflict pe viață sau pe moarte cu un adversar inventat, teroriștii, sub comanda grupării organizate în jurul Ion Iliescu, fostul președinte al României. Procurorii susțin că un regiment a tras circa 500.000 de cartușe într-o singură noapte în timpul luptei din regiunea Otopeni din decembrie 1989 între diverse detașamente militare cărora li s-a spus că se luptă cu „teroriști”.

Informația este dedusă din Registrul Istoric al Regimentului 321 Mecanizat Râmnicu Sărat, de unde se reține că „nu a fost respectat regimul ordonat de foc, s-a consumat multă muniție, fără efect minim, în sensul că nu a fost distrus sau capturat niciun terorist. ,” și că „muniția uzată este inventariată”.

Dosarul Revoluției Române relatează următoarele aspecte:

• Aflându-se sub ‘psihoza teroristă’, indusă intenționat de factorii de decizie ai CFSN și ai Consiliului Militar Superior, armata română, folosită intenționat impropriu, a fost implicată într-o luptă pe viață și pe moarte cu un inamic inventat de aceiași factori;
• În realitate, dovezile demonstrează că militarii români au luptat între ei. Toate operațiunile militare din jurul Aeroportului Internațional Otopeni au reprezentat o situație tragică de incendiu fratricid. Se remarcă faptul că într-o singură noapte, un singur regiment a executat aproape jumătate de milion de focuri. În același perimetru se aflau simultan și numeroase alte forțe ale MApN (Ministerul Apărării Naționale) care, desigur, au dus și lupte aprige „cu teroriștii”.

Procurorii spun că haosul a fost accentuat și de faptul că în schimbul de focuri au fost implicați și civili, unii dintre ei fără nicio pregătire militară.

• Biroul de probațiune administrat a mai dezvăluit că în zona Otopeni-Baneasa, în perioada 22-30 decembrie, mulți civili înarmați, neantrenați, unii chiar adolescenți, au acționat haotic.
• Nici în intervalul menționat și nici ulterior nu au fost identificați așa-zișii teroriști sau vreo dovadă a existenței lor, ca în toate celelalte zone în care au avut loc lupte.

• Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în perioada 22 decembrie, orele 16:00 – 30 decembrie 1989, s-au înregistrat 857 de morți și 2.382 de răni fizice din cauza confruntărilor violente din București și principalele orașe ale României.
• ‘Psihoza teroristă’ a generat numeroase situații de fratricid, consum masiv de muniție militară, împușcături haotice și, în general, stare de pericol pentru societate.
• Între 22 și 30 decembrie 1989, forțele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartușe, plus sute de benzi trase de transportoare blindate de trupe (tancuri), numeroase lansatoare de grenade și grenade de mână (ofensive și defensive).

Procurorii consideră că acest consum excesiv de muniție „denotă efectele puternice și generalizate ale psihozei teroriste care au existat după 22 decembrie, ca urmare a exercitării de inducere în eroare”, populația fiind păcălită să creadă că are loc un atac terorist pe terenul românesc. , ducând la război propriu-zis.

Pe 3 august, procurorul general Gabriela Scutea a anunțat că dosarul Revoluției, care îi acuză pe fostul președinte Ion Iliescu, pe fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și pe fostul șef al Aviației Militare, Iosif Rus, de crime împotriva umanității, a fost retransmis la Curtea Supremă.

Așa-numitul „grup Iliescu”, care a preluat controlul politic în România în decembrie 1989, era alcătuit din cetățeni și soldați pe care guvernul anterior îi marginalizase. Scopul său a fost să-l răstoarne pe fostul dictator Nicolae Ceaușescu, menținând în același timp subordonarea României față de fosta Uniune Sovietică. Indivizii care au preluat puterea și au ocupat timp de mulți ani funcții importante în statul român au făcut parte din grupul condus de fostul președinte Ion Iliescu, a cărui prezență a „negat-o sau a minimizat-o”.

Desigur, toate aceste detalii au circulat în rândul populației în toți acești 33 de ani, dar multe detalii au fost acoperite. Pe baza informațiilor din dosarul revoluției, se poate spune că revoluția română a fost o lovitură de stat mascată de panica și manipularea în masă. Din păcate, evenimentele din 1989 rămân într-o umbră de mister și durere pentru poporul român, care a fost victima vremurilor, manipulată și modelată așa cum este și în ziua de astăzi.