COVID-19: Oficial român cere cenzură în presă timp de 3 luni

Au trecut aproape 32 de ani de la așa numita Revoluție și nimeni nu credea că un înalt oficial român ar putea cere reintroducerea cenzurii în mass-media. Românii au murit la Revoluție crezând că cenzura va rămâne de domeniul trecutului. Totuși, vedem că nu e cazul.

Raed Arafat, românul născut în Siria, a ajuns pe o poziție extrem de înaltă în cadrul Ministerului de Interne, coordonând Departamentul pentru Situații de Urgență. Vocea sa a fost una dintre cele mai stridente în pandemie, cerând în mod constant restricționări și îngrădiri ale drepturilor și libertăților, impunând lockdown-uri. Acum el a ajuns la un cu totul și cu totul alt nivel: a cerut cenzura în mass-media.

Acum, tot respectul pentru libertatea de exprimare, aș tăia microfonul. (..) Trebuie oprit microfonul tuturor celor care îndeamnă lumea să NU se vaccineze. Măcar pentru trei luni

Raed Arafat solicitând cenzura în mass-media românești

Acest gen de discurs este mai potrivit în timpul pauzelor, între colegi. Dar este total inadecvat atunci când vine din partea unui înalt oficial român, într-un stat care se pretinde a fi democratic și unde libertatea de exprimare ar trebui să fie garantată. Prin cererea reintroducerii cenzurii în mass-media, Raed Arafat aduce România în trecut cu 32 de ani, în perioada comunistă, atunci când oamenilor nu le era permis să se exprime liber în legătură cu vederile lor politice sau sociale.

Într-un stat democratic, Raed Arafat și-ar fi dat demisia în aceeași zi pentru un asemenea discurs. În România, acolo unde autoritățile au luat cele mai restrictive măsuri din întreaga Uniune Europeană în timpul pandemiei, o astfel de declarație va trece neobservată.

Pandemia nu poate justifica cenzura la nivelul mass-media. Este în afara valorilor democratice.

Da, situația pandemiei în România este destul de gravă și al patrulea val a lovit țara așa cum nu a lovit altundeva. Totuși, toate libertățile garantate de Constituție, așa cum este libertatea de exprimare, trebuie să fie respectate. Altfel, toate drepturile și libertățile pentru care Românii au luptat vor fi pierdute, pe rând.

O campanie adecvată de comunicare ar fi făcut minuni într-o țară în care rata de vaccinare abia a ajuns la 31%. Dar campania ar fi trebuit făcută prezentând atât beneficiile, cât și riscurile vaccinării. Transparența este cheia. Prin ascunderea riscurilor vaccinării, autoritățile române nu au făcut altceva decât să încurajeze toate acele teorii ale conspirației care au inundat acum platformele sociale. Ascunderea riscurilor vaccinării este principalul motiv pentru rata scăzută de vaccinare și acesta este lucrul pe care ar fi trebuit Guvernul să îl schimbe acum câteva luni.

O concluzie este clară: eșecul campaniei de vaccinare din România nu poate fi pusă pe seama libertății de exprimare a celor care își exprimă îndoiala în ceea ce privește vaccinurile apărute.