Ungaria își ține promisiunea față de România: negocieri de succes la Budapesta pentru admiterea în Schengen

Ungaria și-a menținut cu succes angajamentul de a facilita aderarea României la Spațiul Schengen, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025. Această evoluție urmează unei serii de angajamente diplomatice pozitive între cele două națiuni, în special în timpul unei întâlniri recente la Budapesta, unde s-au ajuns la acorduri semnificative.

Austria era ultima țară care a refuzat intrarea României în spațiul Schengen, în ciuda faptului că România îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la spațiul economic liber.

Angajamentul Ungariei față de aderarea României la Schengen

Premierul ungar Viktor Orbán și guvernul său au susținut constant integrarea deplină a României în spațiul Schengen. Pe parcursul anului 2024, oficialii maghiari, inclusiv ministrul de externe Péter Szijjártó, au subliniat că aderarea României este în interesul național al Ungariei.

Aceștia au subliniat că eliminarea controalelor la frontierele terestre ar reduce timpii lungi de așteptare pentru călători și ar spori legăturile economice dintre cele două țări, care sunt parteneri comerciali importanți.

În timpul discuțiilor informale din 22 noiembrie 2024, miniștrii de interne ai României, Bulgariei și Austriei au semnat o declarație prin care confirmau că toate barierele din calea aderării României la Schengen au fost înlăturate. Orbán a reiterat angajamentul Ungariei de a se asigura că România și Bulgaria ar putea adera la spațiul Schengen până la începutul anului 2025, marcând o piatră de hotar istorică în eforturile lor de integrare europeană.

Președintele Iohannis i-a tratat pe unguri cu spatele

Spre deosebire de sprijinul cald al Ungariei, președintele României Klaus Iohannis a manifestat o atitudine deosebit de rece față de Orbán în timpul interacțiunilor recente. Un incident izbitor a avut loc la o reuniune informală a Consiliului European din 7 noiembrie, unde Iohannis a fost văzut întorcând spatele lui Orbán înainte de a-l recunoaște cu o scurtă strângere de mână.

Acest moment a fost raportat pe scară largă și interpretat ca un semn al relației tensionate dintre cei doi lideri. Iohannis a criticat anterior retorica și politicile naționaliste ale lui Orbán, în special cu privire la etnicii maghiari din România. Deși a căutat ocazional cooperarea cu Ungaria în scopuri strategice, comportamentul său recent sugerează o reticență de a-l îmbrățișa pe Orbán pe fondul tensiunilor continue. Această răceală contrastează puternic spiritul de colaborare pe care Ungaria l-a demonstrat pe parcursul procesului de aderare la Schengen.

Pe măsură ce Ungaria își îndeplinește promisiunea de a sprijini intrarea României în spațiul Schengen, abordările diplomatice contrastante scot în evidență complexitatea relației lor bilaterale. Poziția proactivă a Ungariei a deschis calea pentru progrese semnificative, în timp ce conducerea României dă dovadă de prudență în angajamentul său cu Orbán. Această dinamică va fi crucială pe măsură ce ambele națiuni avansează într-un nou capitol al integrării europene.