The Economist: România are o democrație defectuoasă

România se află într-una dintre cele mai scăzute poziții din Democracy Index realizat de The Economist pentru 2021. Indicele acoperă atât Europa de Est, cât și Europa de Vest, iar privind înapoi la anii precedenți, observăm că România nu și-a schimbat poziția.

Indexul este împărțit în cinci secțiuni: proces electoral și pluralism, libertăți civile, guvern, implicare politică și cultură politică. Fiecare țară este clasificată într-unul din cele patru tipuri de regimuri pe baza clasamentului său pe o varietate de variabile din aceste categorii: „democrație deplină”, „democrație defectuoasă”, „regim hibrid” și „regim autoritar”.

România are o democrație defectuoasă – ce înseamnă asta?

România este clasificată ca o țară cu regim democratic defectuos, alături de țări precum Serbia, Albania, Moldova, Macedonia de Nord și Muntenegru. România se află pe locul 61 în clasamentul global în urma altor țări democratice precum Estonia, Republica Cehă, Slovenia, Letonia, Lituania, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Croația și Ungaria.

Democrațiile defectuoase sunt națiuni în care alegerile sunt corecte și accesibile, iar libertățile civile fundamentale sunt onorate, dar pot avea probleme (de exemplu, încălcarea libertății presei și suprimarea ușoară a opoziției politice și a criticilor). Alte caracteristici democratice ale acestor țări cu democrație defectuoasă sunt includ o cultură politică subdezvoltată, un nivel scăzut de implicare politică și probleme cu guvernanța. Este cazul României, unde cetățenii nu mai au încredere în politicieni din cauza nenumăratelor cazuri de corupție.

România are un scor de 9,17 în 2021 pentru proces electoral și pluralism, 6,07 pentru funcționarea guvernului, 6,11 pentru participare politică, 3,75 pentru cultură politică și 7,06 pentru libertăți civile.

În 2021, scorul regional mediu al Indicelui Democrației pentru Europa de Est a fost de 5,36. Potrivit The Economist, acest lucru nu s-a schimbat din 2020, iar regiunea este singura care nu a avut scorul în scădere. Țările din Europa de Est au sisteme politice competitive și alegeri libere și corecte. Aceste țări au scoruri bune în ceea ce privește procesul electoral și pluralism. Instituțiile democratice formale, pe de altă parte, coexistă cu performanța slabă a guvernului: corupția și lipsa de transparență sunt rampante în întreaga zonă, iar încrederea publicului în guverne este scăzută.

Un alt neajuns notabil îl reprezintă scorurile persistente scăzute ale culturii politice. Potrivit celui mai recent studiu al World Values Survey, mulți rezidenți din Europa de Est au puțină încredere în democrație și consideră că guvernarea democratică duce la performanțe economice slabe. Pentru această categorie de indice, scorul mediu al regiunii de 4,73 se compară cu o medie globală de 5,37 și un scor mediu de 8,04 pentru Europa de Vest.

Moldova și Muntenegru arată îmbunătățiri semnificative

În 2021, 13 țări din Europa de Est și-au crescut scorurile în Indicele Democrației, Moldova și Muntenegru înregistrând cele mai mari îmbunătățiri. Unsprezece țări și-au văzut scorurile scăzute, Republica Kârgâză înregistrând cea mai semnificativă scădere. Nu există „democrații depline” în regiune: 16 „democrații defectuoase” (state membre ale UE din est și majoritatea Balcanilor de Vest), patru „regimuri hibride” (Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina) și opt „ regimuri autoritare” (Azerbaijan, Belarus, Rusia și toate statele din Asia Centrală) există din cele 28 de țări.

Europa de Est vs Europa de Vest

În comparație cu Europa de Est, scorul mediu regional al Europei de Vest a scăzut de la 8,29 în 2020 la 8,22 în 2021. Cele mai substanțiale modificări în scădere ale scorului din regiune au fost în categoriile de cultură politică, unde scorul mediu regional a trecut de la 8,21 la 8,04 și civil. drepturi, unde scorul mediu regional a scăzut de la 8,53 la 8,43. În cultura politică, sprijinul pentru liderii „puternici” și guvernanța tehnocrată sau guvernarea experților rămâne puternic. Cu toate acestea, au existat unele derapaje în alte domenii, cum ar fi sprijinul mai semnificativ pentru liderii „puternici” și guvernanța tehnocrată sau guvernarea experților.

În Indexul Democrației, Europa de Vest continuă să fie o performanță de top. Regiunea are al doilea cel mai mare scor mediu general și are cele mai multe „democrații depline” (12 din 21). Cea mai mare parte a țărilor rămase este clasificată drept „democrații cu defectuoase”, șapte dintre cele opt având un scor peste 7,50 (clasificarea „democrație cu defecte” reprezintă țările cu scoruri peste 6,00 și până la 8,00).

Chiar dacă țări occidentale precum Franța, Spania, Portugalia, Italia, Malta și Belgia sunt clasificate drept țări cu regim democratic defectuos, ele sunt mult peste România. Scorul mediu al țărilor occidentale în 2021 este de 9,50 pentru proces electoral și pluralism, 7,50 pentru funcționarea guvernului, 7 pentru participare politică, 7,50 pentru cultură politică și 8,50 pentru libertăți civile.

Potrivit clasamentelor Economist Intelligence, România rămâne stabilă și se poate observa, comparativ cu anii precedenți, că situația din România în materie de democrație este aceeași. Economist Intelligence reflectă o realitate greu de schimbat, din păcate, mai ales pentru țările din Sud Est precum România.