Jurnalul american folosește titlul „Europa își sacrifică pădurile vechi de secole pentru energie” pentru a ilustra cât de incorect este să desemnezi lemnul ars drept „energie verde”.

Pentru a investiga exporturile ilegale de lemn, The New York Times a trimis o echipă în Cheile Bicazului, o regiune de nord-est a României, „în una dintre cele mai vechi păduri de pe continent”. Compania Ameco din județul Harghita din România, despre care jurnalul american susține că are documente despre faptul că își hrănește râșnițele din pădurile protejate ale României.

Pădurile României, care alcătuiesc două treimi din pădurile virgine ale UE, au fost străbătute pe parcursul a patru zile de un reporter și un fotograf. Ei au observat tăierile și au urmărit camioane din pădurile cu ecosisteme delicate.

Potrivit statisticilor Agenției de Investigații de Mediu, majoritatea celor mai extinse planuri de peleți din România au fost aprovizionate cu bușteni întregi din păduri protejate. Potrivit estimărilor lor, aproape o treime din livrările de lemn către aceste întreprinderi proveneau din regiuni protejate.

Odată ce tăiați acești copaci bătrâni, degradați ecosistemele care au avut nevoie de secole pentru a se forma cu o intervenție umană redusă.

Dan-Catalin Turiga, inginer silvic care a însoțit reporterii Times

În pădurile protejate din Europa, exploatarea forestieră nu este interzisă, dar guvernele trebuie să efectueze evaluări de mediu pentru a garanta că zona este conservată. Specialiștii susțin însă că aceste analize sunt mai puțin frecvente. Anul trecut, Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, găsind multe dintre ele în „stare de conservare proastă”.

NY Times subliniază, de asemenea, rutele de export de peleți din România, Polonia și Slovacia către diferite țări ale UE, în special Italia, unde arderea lemnului este considerată ca nu afectează încălzirea globală, deoarece copacii colectează dioxid de carbon din atmosferă și îl eliberează înapoi în atmosferă.

Mai mult, Ministerul Mediului din România nu a răspuns întrebărilor jurnalistului NY Times despre aceste transporturi, propunerea de modificare a legii și industria peleților în general.

Dacă Uniunea Europeană nu mai consideră că energia din lemn ars este neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, multe țări ar devia imediat să atingă obiectivele de energie regenerabilă. Acest lucru ar avea consecințe majore pentru țări precum Italia, cel mai mare consumator de pelete de pe continent. Mai mult de o treime din energia sa regenerabilă provine din arderea materialului vegetal. De ani de zile, guvernul italian a oferit deduceri fiscale pentru a încuraja cumpărarea de sobe pe peleți.

New York Times

The problem of illegal deforestation in Romania remains one of the most controversial topics. The government does nothing to combat illegal wood cutting. More and more foreign companies take wood from centuries-old Romanian forests and export it to various EU countries, Italy for pellets, Sweden for furniture, etc. Romania will wake up without forests, with a barren and lifeless wild environment. While other countries have untouched forests, Romania sacrifices its protected forests. For what? For UE’s ”green energy”? With the energy crisis at its highest point, this problem will get even worse.

The post NY Times: Pădurile seculare ale României sacrificate pentru energia verde a UE appeared first on Valahia.News.

Proprietarii privați și guvernamentali cu parcele de împădurire adecvate sunt eligibili pentru plăți în cadrul unui program de 500 de milioane EUR finanțat în întregime de Facilitatea de recuperare și rezistență (RRF), pe care Comisia Europeană l-a autorizat deja.

Schema de 500 de milioane de euro aprobată astăzi va permite României să creeze noi zone împădurite. Aceste păduri vor ajuta la prevenirea eroziunii și inundațiilor, la curățarea aerului și la combaterea schimbărilor climatice. Măsura nu numai că va contribui la obiectivele Pactului Verde al UE, ci va sprijini și dezvoltarea economică a zonelor rurale din România.

Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv

Împădurirea este procesul de înființare a unei păduri într-o zonă în care anterior nu exista vegetație. Cel puțin 0,5 ha de corpuri compacte de pădure sau 0,1 ha de fâșii forestiere care înconjoară terenul arabil pentru conservarea acestuia ar trebui să fie incluse în parcelele de teren alocate programului.

Împădurirea trebuie să urmeze un plan de proiect certificat de Garda Forestieră Română, în care se precizează speciile de arbori și arbuști care urmează a fi plantate, precum și densitatea plantelor.

Oricât de impresionant poate părea, operațiunile de împădurire sunt inutile dacă guvernul român nu ia măsuri împotriva tăietorilor de lemn iliciți. În ciuda tuturor acestor investiții din Uniunea Europeană, pădurile din România sunt tăiate, iar aceasta este principala problemă, nu lipsa fondurilor.

The post CE aprobă un program de împădurire în valoare de 500 de milioane de euro pentru România appeared first on Valahia.News.

Într-un raport Eurostat, pădurile reprezentau 38% din suprafața Uniunii Europene în 2020. În cinci state membre, mai mult de jumătate din teritoriu era acoperit de păduri: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61% ), Estonia (54%) și Letonia (53%).

Pe de altă parte, cea mai scăzută suprafață împădurită din UE în 2020 a fost în Malta (sub 1%), Țările de Jos (10%), Irlanda (11%), Danemarca (15%), Cipru (19%), Ungaria și Belgia (ambele cu 22%), Franța (27%) și România (29%).

Ce înseamnă defrișarea ilegală?

„Defrișarea ilegală” se referă la activitatea infracțională din sectorul silvic care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la recoltare și transport până la procesare și vânzare. Frauda documentelor, corupția și spălarea banilor sunt exemple de infracțiuni care facilitează o astfel de activitate.

Infractorii profită de lipsa de comunicare între agențiile de aplicare a legii atât în ​​interiorul, cât și transfrontalier. Din cauza acestei lacune de comunicare, infractorii pot evita detectarea și exportul și vânzarea lemnului obținut ilegal pe piețe profitabile. Astfel de infracțiuni sofisticate, cum ar fi contrabanda cu lemn și amestecul de lemn ilegal și legal, pot fi combatete numai prin cooperarea internațională între mai multe agenții și trasabilitatea completă a lanțului de aprovizionare.

Potrivit Interpol, infractorii implicați în exploatarea forestieră ilegală și în traficul ilicit de lemn pun în pericol biodiversitatea și mijloacele de trai ale celor care se bazează pe resursele forestiere. Defrișarea terenurilor, de exemplu, poate provoca alunecări de teren și poate împiedica comunitățile dependente de pădure accesul la alimente, medicamente și combustibil.

Totuși, ceea ce este prezentat în acest documentar este doar vârful aisbergului din România.

Din cauza legilor prost făcute în România pe acest sector, se tot fură lemn din țară atât de români, cât și de străini. Nu există o instituție publică care să se ocupe de problema defrișărilor în România, iar orice activitate ilegală nu poate fi urmărită penal din ”diverse motive”.

Iată ce s-a întâmplat în septembrie 2021, cu un grup de jurnalişti care investigau tăieri ilegale în România:

Defrișarea ilegală în România

În septembrie 2021, doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost bătuţi în timp ce lucrau la un proiect despre comerţul ilicit de lemn în pădurile din Suceava, România, unde Ikea deţine mii de hectare de păduri.

Realizatorii de film, Mihai Dragolea, Radu Mocanu, cameraman si Tiberiu Bosutar, fost tăietor de lemn devenit activist, au fost batuti de 20 de indivizi care i-au atacat cu bastoane si topoare pentru că încercau să filmeze comerțul ilegal de lemne. Accidentul s-a încheiat cu cei doi jurnalişti şi Tiberiu Bosutar răniţi grav în spital şi echipamentul lor distrus. Autoritățile române nu au fost de ajutor în acest caz; atacatorii au fost eliberați și puși sub control juridic.

România are una dintre cele mai bogate păduri din Europa și găzduiește una dintre cele mai întinse păduri vechi rămase din lume, care poate reprezenta o sursă tentantă de lemn pentru orice producător de mobilă, precum Ikea.

IKEA detine 49.000 de hectare in Romania

Reprezentanții gigantului suedez, IKEA, susțin că, în total, dețin 49.000 de hectare de păduri în România, iar aceasta are ocolul său forestier. Acest caz se aplică companiei suedeze și multor alte companii străine.

În România, compania de stat, Romsilva, administrează 3,14 milioane de hectare, reprezentând un procent de 48 din totalul fondului forestier al ţării. Cincisprezece proprietari dețin împreună peste 3,35 milioane de hectare de pădure în România, reprezentând 51% din totalul fondului forestier din țară. Potrivit estimărilor neoficiale, acest scenariu devine din ce în ce mai dramatic pentru România pentru că pierde 3 hectare de pădure pe oră.

Model de afaceri nesustenabil: IKEA

Alender Sammon, un fost reporter la The New Republic, a dezvoltat această problemă în articolul IKEA’s Race for the Lasts of Europe’s Old-Growth Forests.

A vizitat România și a mers în pădurile din regiunea Focșani, lângă o pădure de la cotă mai joasă unde Ikea deține aproximativ 5.000 de hectare. A aflat cum această operațiune ilegală afectează pădurile din România. Vizitând una dintre proprietățile de teren ale IKEA, a văzut cum au fost tăiați copaci de 80-100 de ani pentru profitul IKEA și în niciun caz răsaduri sau bușteni bolnavi.

În ultima mea zi în România, am trecut la magazinul Ikea din București, curios dacă ar exista vreun indiciu despre investiția companiei în mediul local, vreo afișare a angajamentelor sale de sustenabilitate într-o țară în care acestea ar putea fi efectiv vizibile. Înarmat cu aplicația de traducere Google, m-am furișat în showroom-ul IKEA, găsind seturi de sufragerie din lemn de fag, plăci aglomerate de molid și multe altele, dar fără nicio mențiune despre moștenirea orașului natal al mobilierului. În hol, un afișaj scria: FOLOSIM LEMNUL RESPONSABIL. Am plecat cu mâna goală, fără nicio intenție de a mă întoarce.

Alender Sammon, Noua Republică

Alexander Sammon a mai adăugat că Ikea îngreunează identificarea provenienței mobilierului său. Adesea, o cutie Ikea va revendica o țară de origine care indică doar ultima verigă din lanțul de producție: MADE IN VIETNAM, de exemplu. Uneori vă va spune și mai puțin: MADE IN THE EUROPEAN UNION.

România se confruntă în continuare cu exploatarea forestieră ilegală

În articolele noastre anterioare despre acest subiect, a fost evidențiat subiectul tăierilor ilegale. Taierile ilegale sunt o adevărată problemă în România, iar soluțiile sunt încâ la îndemână, în ciuda răului deja făcut. Europa îndeamnă România să-și salveze pădurile primare. Din acest punct de vedere, România mai are 525.000 ha de păduri virgine rămase și rămâne cea mai bogată țară din Uniunea Europeană, cu excepția țărilor scandinave. Lucrul amuzant este că Greta Thunberg nu este mai puțin suedeză decât gigantul de mobilă IKEA.

The post INTERPOL privind lupta împotriva defrișărilor ilegale în România appeared first on Valahia.News.

Acesta este tabloul în care s-a ținut etapa de raliu off-road de la Slănic Moldova, din județul Bacău. Pilotul, Adrian Cernea, și copilotul, Alex Tache, concurau când au ajuns la râul prin care trebuiau să traverseze.

Mai multe echipaje trecuseră prin același loc în aceeași competiție, dar se pare că apele s-au învolburat iar debitul de apă a crescut exact când cei doi au ajuns să traverseze râul. Copilotul a reușit să iasă din mașina care s-a răsturnat în apă, dar pilotul a decedat.

Organizatorii sunt anchetați pentru a se stabili vina lor în organizarea concursului în pofida avertismentelor meteorologilor. Totuși, se pare că piloții și-au asumat participarea în condițiile meteo cunoscute.

Într-o țară în care defrișările ilegale sunt la ordinea zilei și păduri întregi dispar în fiecare lună, nu este de mirare că ploile fac asemenea ravagii. Poate că astfel de evenimente, tragice, vor constitui un semnat de alarmă pentru autorități în legătură cu ceea ce se întâmplă cu adevărat cu pădurile țării.

The post Campion de raliu moare în timpul cursei appeared first on Valahia.News.

Nu poate să nege nimeni faptul că există tăieri ilegale. Nu aş folosi cuvântul de defrişare pentru că defrişare e terminologie consacrată în lege, sunt tăieri ilegale. Nu poate să nege nimeni faptul că în România se fură şi există tăieri ilegale. Există zeci, sute, poate mii de dosare penale pe aceast temă. (…) Avem prea multe dosare închise, cu NUP şi clasate. Avem prea multe sesizări care nu se finalizează cu trimitere în judecată.

Până nu vom găsi aceste reţele criminale, nu vom găsi această încrengătură dintre, ştiu eu, un pădurar, un primar, un poliţist, un politician, prin care se ascunde furtul, nu vom avea rezultate. 

Ministrul Mediului la Antena 3, luni, 11 Ianuarie

Conform ministrului, departamentul va fi înființat cel mai probabil în cadrul DIICOT, întrucât tăierile ilegale implică structuri organizate pentru comiterea infracțiunilor.

Atunci când vine vorba de păduri, România este renumită în lume pentru două aspecte, care sunt de fapt contradictorii: are cele mai frumoase și mari păduri virgine din Uniunea Europeană, dar în același timp are și cea mai mare rată de tăieri ilegale de pădure.

Noul Guvern a promis la învestire că va aloca 650 milioane Euro în următorii 4 ani pentru cea mai mare campanie de reîmpădurire din istoria țării.

The post România va crea un departament special pentru a combate tăierile ilegale de pădure appeared first on Valahia.News.

Rând pe rând, perosnalități publice internaționale, instituții și jurnaliști au început să ia apărarea pădurilor românești.

Anul trecut, în decembrie, publicația belgiană MO – Mondiaal Nieuws a dedicat un amplu reportaj pădurilor românești și tăierilor ilegale de lemne: ”Eforturile de combatere a încălzirii globale vor fi făcute în van dacă nu protejăm pădurile seculare românești!”.

Anul acest, în Martie, Greta Thunberg trimitea un mesaj poporului român: Uniți-vă împotriva tăierilor ilegale de păduri! Mai târziu, în Iulie, Comisia Europeană avertiza România în legătură cu lipsa de reacție în cazul tăierilor ilegale de pădure.

De asemenea, în acest an, WWF a cerut președintelui să nu promulge codul forestier în forma în care i-a fost înaintată.

La fel ca și alte personalități, prințul Charles al Marii Britanii, care a apărut în documentare despre România, așa cum este Wild Carpathia, prezentat de Charlie Ottley, a cerut românilor să își protejeze moștenirea lăsată de natură, incluzând aici pădurile seculare.

Răspunsul Guvernului României a venit mult mai târziu, dar e mai bine mai târziu decât niciodată. Premierul desemnat a prezentat un program de guvernare care alocă 650 milioane de Euro în următorii 4 ani pentru o campanie de reîmpădurire. Conform acestui plan, 220 milioane de puieți vor fi plantați până în 2024.

Eforturile autorităților sunt remarcabile, dar la fel de intensă este și activitatea celor care taie ilegal pădurea. România pierde 3 hectare pe oră, conform unor estimări neoficiale, iar acest lucru trebuie să înceteze. Așadar, până când autoritățile nu vor pune capăt tăierilor ilegale, milioanele de puieți vor fi plantate aproape în zadar.

The post 650 milioane Euro alocate campaniei de reîmpădurire appeared first on Valahia.News.

„Proiectul de modificare a Codului Silvic, adoptat săptămâna trecută de către Parlament, nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale. Este o simplă cosmetizare, nu o reformă reală a politicilor forestiere nationale, si contine elemente care vor îngreuna soluționarea procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României pentru domeniul forestier. De aceea, i-am trimis ieri o scrisoare deschisă președintelui României, Klaus Iohannis, prin care îi solicitam să nu promulge legea și să o retransmită Parlamentului.” – potrivit unui comunicat WWF Romania, transmis joi.

Printre amendamentele care vor zădărnici eforturile de combatere a tăierilor ilegale, în viziunea WWF Romania, se află instituirea pragului de 10 m3 pentru a sancționa ca infracțiune silvică transporturile materialelor lemnoase care nu sunt însoțite de documente specifice de transport dar și faptul că se încriminează ca infracțiune silvică orice tăiere fără drept, dar nu se stabilește un prag rezonabil și nu se definește în mod clar „tăierea fără drept”.

WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizații internaționale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de țări.

The post WWF Romania solicită președintelui Iohannis să nu promulge legea Codului Silvic appeared first on Valahia.News.

Câteva dintre amendamentele din noul Cod Silvic, care vor ajuta la combatarea defrișărilor ilegale, se referă la următoarele modificări:

• furtul de arbori va intra direct sub incidență penală, indiferent de prejudiciu;
• camioanele cu care sunt transportați arborii tăiați ilegal vor putea fi confiscate;
• tăierile la ras vor fi interzise în rezervațiile naturale;
• sumele destinate pazei suprafețelor de pădure sub 30 de ha vor crește cu peste 30%.

Ministrul Mediului a specificat de-asemenea că implementarea noului SUMAL (un proiect privind un sistem informatic de urmărire a materialelor lemnoase din România) se află pe ultima sută de metri: „achiziția sistemului de monitorizare cu hărți satelitare, demararea studiului științific pentru identificarea și punerea sub protecție a 40.000 de ha de păduri virgine și întărirea capacității gărzilor forestiere”.

În urmă cu puțin timp, România anunța că va implementa cea mai mare campanie de împădurire din Europa, toate aceste eforturi fiind direct direcționate pentru conservarea naturii și combaterea defrișărilor ilegale.

The post România reacționează la solicitările Comisiei Europene: noul Cod Silvic a fost adoptat appeared first on Valahia.News.

Presa internațională s-a concentrat asupra problemelor pădurilor românești în special după asasinarea unui tânăr pădurar maramureșean de către hoții de lemne. Moartea acestui a trimis un mesaj puternic autorităților române și europene: opriți tăierile ilegale!

Mondiaal Nieuws, o publicație belgiană, a dedicat un amplu reportaj problemei tăierilor ilegale de pădure. Concluzia reportajului este una dureroasă: ”Eforturile împotriva încălzirii globale sunt inutile dacă pierdem pădurile seculare românești”.

Ultimele păduri seculare europene se transformă în mobilier

Acesta este titlul reportajului care acoperă problematica destul de complexă a situației din România, în special din pădurile maramureșene, acolo unde autoritățiel locale sunt în cârdășie cu hoții de lemne..

”În 2005, Asociația Olandeză Regală pentru Istoria Naturii”, cu sprijinul guvernului român, au cartografiat 218.000 hectare de păduri seculare în România.

Jumătate dintre acestea mai sunt în picioare astăzi, deși România a devenit membru al Uniunii Europene în 2007. Reportajul ne arată astfel eficiența guvernărilor din 2005 încoace, indiferent de culoarea politică a partidelor care au asigurat-o.

Există vreo soluție pentru protejarea pădurilor seculare românești?

Da, există măcar o soluție, așa cum a prezentat-o și reportajul belgienilor, dar pe care au adoptat-o și autoritățile române: includerea pădurilor seculare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Ministrul român al Mediului a declarat la finalul lui decembrie că a decis includerea a 1.100 ha de păduri seculare în catalogul care are în prezent 29.000 de hectare de păduri protejate. Declarația ministrului fixează și o țintă: în următoarele 6 luni dorește să protejeze un număr dublu de hectare de păduri prin includerea în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Este mult, este puțin? Este un început bun, am spune noi, în special dacă ne gândim că în România, din cele 218.000 de hectare de păduri seculare au mai rămas doar 100.000.

Da, tăierile ilegale trebuie să înceteze, iar soluțiile sunt încă la îndemâna autorităților. Dacă nu, în scurt timp România nu va mai avea ce să protejeze.

The post Presa europeană: eforturile împotriva încălzirii globale vor fi inutile dacă pierdem pădurile seculare românești appeared first on Valahia.News.