Studiu: 75% dintre studenții români sunt analfabeți digital

Studenții români au un nivel funcțional minim de competențe digitale, așa cum arată un raport recent.

Sistemul de învățământ românesc este considerat depășit și slab adaptat nevoilor actuale, afectând semnificativ elevii. Concluzia acestui raport nu este surprinzătoare deoarece România nu are un sistem educațional îmbunătățit tehnologic. Un procent îngrijorător de copii din România trăiesc la limita existenței. Când putem vorbi despre copiii calificați în digital în astfel de situații?

Realitatea este și mai rea, iar pe lângă faptul că elevii români că sunt analfabeți digitali, mulți copii abandonează școala din cauza condițiilor proaste de-acasă, iar mulți tineri nu se mai înscriu la facultate.

Când vine vorba de învățători și profesori, România are cel mai mic număr de profesori din UE, iar majoritatea dintre ei sunt mai în vârstă și nepregătiți pentru mediul digital. În anii de pandemie, când orele de școală s-au mutat în mediul virtual, mulți profesori au întâmpinat dificultăți cu platformele de întâlnire virtuale. Cu alte cuvinte, putem spune că până și profesorii români sunt analfabeți digital în anumite situații. Acest studiu este doar vârful aisbergului privind problemele din sistemul de învățământ.

De menționat că proiectul președintelui Kllaus Johannes, România Educată, proiect pe care l-a implementat în urmă cu câțiva ani nu dă roade din ceea ce se vede din cifrele acestui studiu.

Brio, o platformă ed-tech aprobată de Ministerul Educației, a anunțat rezultatele primului raport privind nivelul de alfabetizare digitală al elevilor din clasele I-XII din România, în colaborare cu Fundația UiPath și cu sprijinul Comerțului Român. Banca (BCR) ca partener de implementare a proiectului. Raportul examinează datele culese în primele șapte luni de funcționare a testului de alfabetizare digitală din România.

În interpretarea rezultatelor, indicele de alfabetizare generat de test (un punctaj variind de la 0 la 100) este clasificat într-unul din cele trei niveluri de competență: „Non-funcțional” reprezintă scoruri cuprinse între 0 și 50, „Minim funcțional” reprezintă scoruri. variind de la 50 la 75, iar „Funcțional” reprezintă scoruri cuprinse între 75 și 100.

Doar un sfert dintre elevii din clasele I-XII au alfabetizare digitală funcțională, ceea ce înseamnă că pot lucra în mod competent cu informații și conținut digital, pot comunica formal și informal online și se pot adapta la public. Ei înțeleg reguli specifice și inovatoare legate de protejarea dispozitivelor și a informațiilor personale și de numeroasele oportunități pe care le oferă internetul și pot crea și edita diferite forme de conținut la un nivel avansat. 18% dintre elevi au un nivel disfuncțional de alfabetizare digitală. Ei pot folosi tehnologia doar pentru a îndeplini sarcini simple și clar explicate la un nivel rudimentar, ceea ce le face dificilă participarea în societate prin internet și alte medii digitale.

România avea nevoie de un instrument performant și relevant pentru a identifica nivelul competențelor digitale la nivelul tuturor categoriilor de vârstă și pentru a stabili intervențiile necesare. Datele existente până acum la nivelul Eurostat, nu cuprindeau și categoria de vârstă între 6-16 ani, care este în mod special importantă pentru politicile de digitalizare a educației. Speranța societății cu privire la contribuția acestor grupe de vârstă la dezvoltarea economiei României este semnificativă în sensul în care ele fac parte dintr-un sistem educațional activ care poate antrena direct un comportament de utilizare și dezvoltare a competențelor digitale. Acestea sunt strâns conectate cu performanța școlară a elevilor, atât prin prisma accesului la informația corectă și completă, cât și prin prisma utilizării acesteia în diverse contexte și prin diferite modalități de livrare sau transmitere. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadrați la un nivel înalt funcțional al literației digitale este doar de 25%, acesta fiind, la acest moment, rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România în vederea generării performanței și productivității digitale.

Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu, om de știință șef și fondator Brio

Pentru o țară mai bună, trebuie să existe oameni cu studii superioare. Cum va reuși România să-și creeze un viitor mai bun când nu își educă corect copiii. Din toate punctele de vedere, un sistem educațional bine dezvoltat este certificatul unei națiuni capabile să se dezvolte. Când vom acorda mai multă atenție acestui segment, care este crucial în dezvoltarea unui stat, atunci România ar putea crește.