Standard&Poor’s confirmă ratingul „BBB-/A-3” pentru România, perspectivă stabilă

În cel mai recent raport despre economia României, reputata agenție de rating Standard & Poor’s afirmă România la BBB-, perspectivă stabilă. Este de fapt o veste bună, având în vedere criza financiară și energetică care urmează, dar și contextul regional definit de conflictul de lângă granițele țării.

Principalele predicții ale Standard&Poor”s pentru România

S&P se așteaptă ca creșterea reală a PIB-ului din România să se modereze la aproximativ 4% în perioada 2023-2025, comparativ cu 6% în 2021-2022. Aceasta este o consecință directă a pandemiei, dar agenția se așteaptă la intrări mari de fonduri UE care ar sprijini activitatea economică.

Stabilitatea aprovizionării cu energie a țării în criza energetică este de așteptat să fie susținută de o pondere substanțială a producției interne.

De asemenea, chiar dacă deficitele fiscale și de cont curent ale României vor rămâne ridicate în 2022, S&P se așteaptă ca acestea să scadă din 2023, datorită eforturilor de consolidare ale guvernului și a creșterii mai scăzute a cererii interne.

Perspectivă

S&P consideră că perspectiva stabilă echilibrează riscurile economice din conflictul Rusia-Ucraina – – în principal sub formă de inflație în creștere și evoluții economice mai adverse în principalii parteneri comerciali ai României — și deficitele mari duble ale țării față de amortizoarele oferite de încă- stoc modest de datorie externă și guvernamentală și transferurile UE primite. De asemenea, experții S&P anticipează că angajamentele din cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF) a UE vor continua să ancoreze angajamentul autorităților față de reformele politice și consolidarea fiscală.

Scenariul sumbru

Agenția ar putea să scadă ratingul de țară dacă:

• Eforturile guvernamentale de consolidare fiscală pe termen mediu se dovedesc insuficiente, nereușind să reducă deficitele sub 4% din PIB în mod sustenabil sau dacă costurile de finanțare ale guvernului cresc peste așteptările noastre; sau
• Finanțarea deficitelor gemene ale României urma să fie din ce în ce mai orientată către fluxuri externe generatoare de datorii, probabil din cauza intrărilor de fonduri UE mai mici decât se aștepta.

Scenariu optimist

În același timp, S&P ar putea ridica ratingurile dacă vede dovezi că România poate susține o creștere economică ridicată în timp ce deficitul de cont curent (CAD) și deficitul fiscal al guvernului se reduc, indicând consolidarea capacității productive a economiei.

Contextul conflictului Ruso-Ucrainean

Standard&Poor’s consideră că economia României a crescut substanţial în prima jumătate a anului 2022, în ciuda impactului indirect al războiului Rusia-Ucraina. Agenția se așteaptă la o creștere reală a PIB-ului în 2022 de aproximativ 6%, determinată în primul rând de consumul privat ridicat.

Între timp, prețurile globale ridicate ale mărfurilor au dus la creșterea inflației prețurilor de consum (IPC), care se așteaptă să se ridice la peste 13% în 2022 și aproape 9% în 2023, trăgând substanțial veniturile disponibile și, prin urmare, consumul. De asemenea, experții S&P consideră că economia României va fi afectată de o creștere mai scăzută a principalilor săi parteneri comerciali din UE și de scăderea încrederii întreprinderilor, ceea ce va trage asupra investițiilor din sectorul privat. În mod pozitiv, piața muncii a rezistat în primul rând, iar șomajul rămâne aproape de nivelurile pre-pandemie.

Criza din energie și economia României

Potrivit Standard&Poor’s, România este una dintre cele mai autosuficiente țări în producția de energie. Producția internă de gaze naturale ar putea acoperi până la 90% din consumul anual. Aceasta sugerează că România are o dependență relativ scăzută de energia rusă și, prin urmare, o poziție mai favorabilă în adaptarea la întreruperile aprovizionării cu energie europeană.

Aceiași experți spun că un factor critic care determină dezvoltarea economică pe termen mediu a României va fi capacitatea acesteia de a utiliza eficient finanțarea semnificativă a UE disponibilă în cadrul CFM și CRR al Comisiei Europene. Fondurile UE sunt încă disponibile în cadrul CFM 2014-2020, al CFM 2021-2027, iar RRF se ridică la 25%-30% din PIB. RRF include 14,2 miliarde EUR în granturi și 14,9 miliarde EUR în împrumuturi, aproximativ 10% din PIB-ul estimat pentru 2022, iar experții înțeleg că 10 miliarde EUR din fonduri UE ar putea fi primite pe tot parcursul anului 2022.