Situația politică din România după moțiunea de cenzură

Situația politică instabilă din România alimentează scenariile care se pot contura după ce partidele din Opoziție, în frunte cu PNL, au răsturnat Guvernul PSD în urma trecerii moțiunii de cenzură în Parlament.

Moțiunea de cenzură a trecut cu 238 voturi pentru, cu 5 mai mult decât cele necesare. De remarcat că în tabăra PSD au fost și parlamentari care au votat moțiunea, însă diferența au făcut-o parlamentarii grupului PRO-România, condus de fostul premier social-democrat, Victor Ponta, cu 31 de voturi în favoarea moțiunii.

Trecerea moțiunii de cenzură vine ca o surpriză pentru mulți dintre români: guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă obținuse o creștere de 7% a PIB în 2017, de 4,9% în 2018, iar în 2019 prognozase o creștere de 5,5%, consemnată și de organismele internaționale. În plus, creșterea punctului de pensie și creșterile salariale pentru bugetari reprezentau rezultate bune pentru o guvernare de stânga care a știut să sprijine antreprenoriatul prin programe guvernamentale de tipul Start-Up Nation care finanțau afaceri nou înființate cu până la 40.000 Euro.

Se pare însă că toate acestea nu au fost suficiente pentru români, care la ultimele alegeri, europarlamentarele din acest an, au votat într-un număr copleșitor pentru partidele din Opoziție, urmare a luptei PSD pentru a schimba legile justiției într-un anumit sens. Condamnarea la închisoare a fostului lider social-democrat, Liviu Dragnea, a aruncat partidul într-o luptă internă din care nu a reușit încă să își revină, PSD fiind acum o formațiune în care tabăra pro-Dragnea se luptă cu tabăra pro-Dăncilă sub atenta supraveghere a fostului premier social-democrat, Victor Ponta, care racolează parlamentari sau consilieri locali ai PSD într-o încercare de a-și întări formațiunea politică în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Istoria politică a României poate fi concretizată în graficul din imaginea de mai jos, cu perioade în care stânga și dreapta politică s-au succedat la guvernare. Venirea intempestivă la putere a PNL acum, după moțiunea de cenzură, va da peste cap calculele multora, însă dreapta politică este dispusă să își asume guvernarea într-un moment când acest lucru nu poate să însemne decât erodarea procentelor de încredere în rândul populației. PNL își va asuma un guvern de tranziție până la viitoarele alegeri care ultima dată a fost asumat de tehnocrați (între 2015-2016, în zona gri de pe grafic) și care a generat creșterea încrederii PSD în rândul electoratului.

Fără îndoială, și această moțiune de cenzură va întări PSD, care va crește ca partid aflat în Opoziție; în aceeași măsură, va crește și USR, o formațiune care va urca în preferințele electorale pe măsură ce PNL va scădea. În același timp, o posibilă alianță între PRO-România și PSD pentru refacerea polului social democrat, va aduce din nou la guvernare stânga politică cel mai târziu în 2020.

Desigur, calculele politice sunt mult mai complicate, însă în definitiv totul este despre dorința uneia sau alteia dintre tabere de a se afla la guvernare. Cetățenii români se pot afla în centrul atenției politicienilor, dar doar dacă atenția politicului este răsplătită cu voturi. În rest, averile politicienilor cresc exponențial în funcție de timpul petrecut la guvernare.

Măsurile anunțate anterior moțiunii de viitorii miniștri liberali sau de către comunicatorii partidului, măsuri ce includ tăieri de salarii și pensii, disponibilizări, creșteri de tarife și impozite, vor fi cu siguranță trecute prin filtrul electoral de către viitorul guvern liberal, puterea erodând masiv din procentele de încredere ale oricărei formațiuni aflate la guvernare.

România se află într-un moment de răscruce politică, iar românii vor fi în 30 de zile chemați la urne pentru alegerea președintelui țării. În această situație, va fi mai mult decât interesant de urmărit un spectacol politic care se anunță încă de pe acum unul presărat cu lupte electorale cum nu a mai avut România din anii ’90.