Situația libertății presei în România prezentată în Raportul Uniunii Libertăților Civile

Libertatea presei rămâne o piatră de temelie a democrației în Uniunea Europeană (UE). Cu toate acestea, descoperirile recente ale Uniunii Libertăților Civile pentru Europa indică faptul că libertatea de exprimare și de informare în mai multe țări UE, inclusiv în România, este amenințată de măsuri inadecvate pentru protejarea securității naționale, combaterea discursului instigator la ură și combaterea dezinformarii.

În plus, aplicarea dezechilibrată a legilor privind protecția datelor și procesarea lentă a cererilor privind libertatea de informare împiedică circulația liberă a informațiilor. Acest articol își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra situației actuale și să evidențieze unele dintre provocările cu care se confruntă jurnaliștii în UE, concentrându-se pe România, așa cum este extras din cel mai recent raport privind starea libertății presei în UE.

Securitatea națională ca pretext pentru restrângerea libertății de exprimare în România

Constatările raportului includ că, în țări precum România și Slovacia, au apărut preocupări tot mai mari că securitatea națională este folosită ca scuză pentru elaborarea de legi care restricționează libertatea de exprimare. Astfel de legi reprezintă adesea o amenințare la adresa libertății presei și limitează capacitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media de a raporta probleme critice.

Unele platforme sunt etichetate drept „pro-ruse” și tratate ca un inamic în timpul războiului, în timp ce altele sunt supuse criticilor publice pentru publicarea împotriva directivelor de politică externă ale Guvernului. Astfel de practici sunt standard în România, iar libertatea de exprimare a fost înlocuită cu ceea ce putem numi „libertate condiționată de exprimare” – ai voie să vorbești și să publici liber atâta timp cât nu deranjezi actualul establishment.

Lipsa de transparență în alocarea finanțării de către Guvernul României

În România, nu există transparență în alocarea finanțării de către partidele politice, așa cum se menționează în raport. Fondurile publice sunt folosite pentru a mitui instituțiile media, așa cum sa întâmplat în timpul pandemiei. În acest fel, ziarele au devenit instrumente de propagandă a partidelor politice. Actorii societății civile au încercat să expună această problemă prin solicitări privind libertatea de informare, dar părțile au refuzat să dezvăluie informații.

A existat intenția de a sprijini presa în timpul pandemiei. Totuși, dincolo de intenția Guvernului, nu se poate să nu se întrebe: câte publicații au evitat să critice autoritățile doar pentru că au fost plătite din fonduri publice?

Cazul Emilia Șercan

Cazul Emilia Șercan este prezentat separat în raport. Jurnalista de investigație Emilia Șercan a publicat o investigație la începutul anului 2022 care susținea că prim-ministrul României a plagiat teza de doctorat. La scurt timp, Șercan a primit o amenințare de la un străin care conținea fotografii personale cu ea. În ciuda raportării incidentului la poliție, capturile de ecran pe care le-a trimis au fost scurse, ceea ce a determinat-o să depună mai multe plângeri penale împotriva poliției și ministrului de Interne. Dosarul jurnalistului face obiectul a șapte dosare penale în diferite etape în mai multe instituții.

De remarcat, în acest caz sunt acuzați ofițeri de la Academia Română de Poliție, fiind cercetați de amenințarea jurnalistului pentru abandonarea anchetei.

Creșterea cenzurii și a restricțiilor de conținut

Raportul menționează că organizațiile pentru drepturile civile din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania raportează o creștere a cenzurii și a restricțiilor de conținut. Ordinea și securitatea publică sunt folosite ca argumente pentru a propune noi legi care să permită și mai multe restricții ale libertății de exprimare.

Aceasta nu este o veste bună pentru evoluția presei românești sau a societății civile, deoarece presiunile împotriva presei înseamnă mai puțină informare și mai puțină libertate pentru întreaga societate.

Pe măsură ce Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu provocările legate de libertatea de exprimare și de informare, este esențial să se protejeze drepturile jurnaliștilor și ale instituțiilor media pentru a asigura un mediu democratic sănătos. Cazurile menționate mai sus sunt doar câteva exemple de lupte continue ale jurnaliștilor și ale actorilor societății civile. În cele din urmă, UE trebuie să abordeze aceste probleme și să se asigure că sunt respectate principiile fundamentale ale libertății presei.