Sistemul de învățământ românesc este considerat depășit și slab adaptat nevoilor actuale, afectând semnificativ elevii. Nu vorbim aici de elite, de cei care aduc medalii de aur de la olimpiadele internaționale, ci de studenții medii care vor să treacă. Cum se va schimba situația?
Potrivit unui studiu recent Eurostat, România a avut cea mai mare pondere (15%) de 18 până la 24 de ani care nu au fost înscriși la colegiu sau la alte cursuri de formare în UE în 2022.
Biroul European de Statistică arată că, în 2021, 15% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au ales să nu urmeze facultatea sau alte pregătiri. Procentul este cel mai mare dintre toate statele membre, dar există o scădere față de 2010, când era de 19%.
România este urmată de Spania și Italia, cu 13%, și de Bulgaria și Ungaria (12%). Croația (2%), Slovenia, Grecia și Irlanda se află la celălalt capăt al spectrului (3% fiecare). Pe de altă parte, Spania a redus semnificativ procentul de la 28% în 2010.
Media Uniunii Europene a scăzut de la 13% în 2011 la 10% în 2021, Uniunea angajându-se să reducă procentul la 9% până în 2030. Șaisprezece țări membre au îndeplinit deja acest obiectiv până anul trecut. Printre acestea se numără Belgia, Republica Cehă, Irlanda, Grecia, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia, Finlanda și Suedia. Portugalia, de exemplu, și-a redus rata abandonului școlar de la 28% la 5% în 11 ani.
Deși ministrul român al Educației Sorin Cimpeanu ia măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ, România are 42% elevi analfabeti funcțional. Învățământul românesc nu este cel mai bun la nivel global, dar există atât de mult potențial, și de aceea autoritățile încearcă să schimbe statutul actual.
Will the idea of eliminating the school marks, as the minister intends, work? Or eliminating the mid-year exams? Or the idea of having more optional classes? Nobody knows, but one thing is sure: only fools expect other results by doing the same things all over again.
Să presupunem că autoritățile s-au implicat mai mult în educația tinerilor din România și au implementat proiecte de modernizare a sistemului educațional. În acest caz, România și-ar putea spori potențialul de a produce studenți cu studii superioare.
Nu este vorba doar de educație; este vorba despre viitorul unei întregi națiuni. De asemenea, este vorba de a pune capăt eșecului sistemului de învățământ și de a schimba perspectiva țării.