Scandalul Canalului Bîstroe se aprinde: România acuză Ucraina de distrugerea Deltei Dunării în scop economic

Scandalul Canalului Bîstroe reaprinde: Ministerul Transporturilor acuză Ucraina că a început dragarea Canalului Bîstroe, ce va distruge în întregime Delta Dunării.

Canalul Bîstroe nu trebuie folosit pentru transport, dar Ucraina nu este la prima încercare de a face din el un canal navigabil. Deși se află pe teritoriul ucrainean, canalul Bîstroe pune în pericol întregul ecosistem al Deltei Dunării dacă este dragat. Delta Dunării găzduiește peste 320 de specii de păsări și mamifere, pe cea mai mare parte a suprafeței sale, pe teritoriul României. Mai exact, 3.446 km² din Delta Dunării se află în România și acest terioriu nou crește în fiecare an odată cu aluviunile pe care le aduce Dunărea.

Acesta este contextul acuzațiilor din partea autorităților române, care au spus presei că informații recente arată că partea ucraineană a început dragarea Canalului Bîstroe.

Sunt semnale că, în acest moment, sunt lucrări de dragare la Bîstroe, iar Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Mediului trebuie să vină cu o declarație fermă și să raporteze evoluțiile.

Ministrul Sorin Grindeanu în urma începerii lucrărilor de dragare ale Canalului Bîstroe de către partea ucraineană

Diplomația pare să nu funcționeze însă în acest caz. Ministerul de Externe al României nu a oferit nicio reacție la acuzațiile oficialului guvernamental. Pe de altă parte, războiul cu Rusia este pretextul perfect pentru ucraineni pentru a justifica orice acțiune și pentru a începe dragarea Canalului Bîstroe, probabil pentru a ajuta economia lor paralizată în urma conflictului.

Conflicte latente între România și Ucraina

Acesta nu este singurul conflict latent între România și Ucraina. Deși România a ajutat și ajută Ucraina în războiul cu Rusia, au existat o serie de conflicte latente între cele două părți, chiar înainte de începerea războiului. Una dintre ele era pentru Insula Șerpilor, sau mai bine spus, pentru platoul continental al Insulei Șerpilor. Resursele naturale semnificative au făcut ca acest lucru să fie subiect de dispută și soluție la Haga, la Curtea Internațională de Justiție. Insula Șerpilor a rămas ucraineană, dar România are urmare a deciziei în instanță aproape 80% din platoul său continental.

Un alt conflict este dreptul minorităţilor române care trăiesc în sudul Ucrainei. Un fost teritoriu românesc confiscat de Uniunea Sovietică, Bucovina de Nord și Regiunea Herța găzduiește o minoritate română ale cărei drepturi sunt încălcate sistematic. Protestul diplomatic al autorităților române împotriva legii minorităților din Ucraina nu a avut succes, iar Zelensky este mai preocupat de mersul războiului decât de minoritatea română din Ucraina.

Al treilea și cel mai recent conflict este urmare a exporturilor de cereale ucrainene ieftine și neconforme. Solidaritatea cu poporul ucrainean i-a lovit grav pe agricultorii români și polonezi, deoarece cerealele ucrainene costă cu 20% mai puțin decât cele poloneze, de exemplu. Problema nu este doar costul, ci și faptul că producătorii ucraineni nu respectă legile europene. Erbicidele, insecticidele și alte substanțe chimice detectate în cerealele ucrainene ar putea amenința consumatorii europeni, dar solidaritatea cu poporul ucrainean pare să justifice orice în aceste zile.

În acest caz se așteaptă o reacție din partea Ministerului de Externe al României, însă această instituție este renumită mai ales pentru reacțiile foarte târzii și rezultatele slabe în negoierile internaționale. Ultimul eșec al acestora este eșecul aderarării la Schengen, iar România se va afla mulți ani în afara spațiului economic liber. Din acest motiv, sunt șanse ca diplomația română să facă foarte puțin sau chiar nimic și în acest caz în acest caz de teamă că ar putea supăra Comisia Europeană sau forțele aliate care sprijină Ucraina.

Un lucru este sigur, așa cum am menționat într-o postare anterioară: Zelensky a început să-și piardă popularitatea în România, deși românii susțin în continuare Ucraina în conflictul acesteia cu armata rusă. Drepturile minorităților române din Ucraina, dragarea Canalului Bîstroe, încercările oficialităților ucrainene de a implica România în război, problemele cerealelor și toate aceste conflicte latente erodează încrederea poporului român în bunele intenții ale ucrainenilor în raport cu România.