România este una dintre țările Uniunii Europene cele mai dependente de fluxurile de bani dinspre Diaspora. Adică banii trimiși familiilor lor de către românii care lucrează în străinătate.
Aceasta este concluzia celor mai recente statistici realizate de Eurostat. Alături de România, Croația și Letonia au aceeași dependență.
Ratele de dependență față de remitențele internaționale sunt măsurate prin ponderea intrărilor în remitențele personale în procent din PIB-ul țării respective. Conform acesteia, cele mai mari rate de dependență de remitențe în UE sunt observate în Croația (7,3 % din PIB), Letonia (3,2 % din PIB) și România (3,1 % din PIB) în 2020.
Eurostat
Deci, 3,1% din PIB-ul României este produs de cei 3,6 milioane de români care lucrează în străinătate. Ca sumă netă, ei au trimis 3,4 miliarde EUR familiilor lor. Acest lucru a ajutat familiile lor să trăiască o viață mai bună în România, supraviețuind în cel mai dificil an al pandemiei și a ajutat totodată și economia.
Având în vedere că investițiile străine directe au ajuns la 3 miliarde de euro în 2020, România a intrat într-un capitol nou și nedorit: investițiile directe în țară sunt depășite de trimiterile personale de bani ale românilor care lucrează în străinătate.
Este ceva nou pentru România. Unii cred că acest lucru se întâmplă pentru că mulți români au ales să-și părăsească definitiv țara adoptivă și s-au întors în țara natală, unde au început o afacere sau au început să cheltuiască majoritatea câștigurilor în economia locală. O tendință definitivă va fi vizibilă abia după apariția statisticilor din 2021. Abia atunci România va putea lua măsurile corespunzătoare pentru a corecta această tendință prin încurajarea străinilor să investească în țară sau, dimpotrivă, să mențină deschise fluxurile de bani din Diaspora.
Oricum, banii trimiși de românii care lucrează în străinătate sunt mult mai puțini decât banii pierduți de economia românească. Statisticile recente i-au lăudat pe cei 1,1 milioane de români care lucrează în Italia pentru că au contribuit la PIB-ul italian cu peste 15 miliarde de euro. Este vast și doar mai puțin de o treime dintre români lucrează în străinătate.
Cu alte cuvinte, în loc să le mulțumească românilor că trăiesc și muncesc în alte țări, așa cum a făcut recent unul dintre politicienii liberali români, Guvernul ar trebui să se gândească mai bine cum să-i readucă pe toți acei români în țară. Pentru că pierderile sunt mai semnificative decât câștigurile în acest caz.