România trece la ora de vară

Trecerea la ora de vară în România și cele mai multe țări europene presupune practic setarea ceasurilor cu o oră înainte în noaptea de Sâmbătă spre Duminică, 28 Martie. Practica trecerii la ora de vară este cunoscută și ca DST – Daylight Saving Time în alte părți ale globului, pentru că scopul acestea este de a benefica de cât mai multă lumină naturală,

Cu alte cuvinte, omenirea a inventat acest concept pentru a beneficia de lumină naturală pe tot parcursul anului. În timpul verii, atunci când zilele sunt mai scurte, ceasurile se dau cu o oră înainte, în timp ce iarna ceasurile se dau înapoi. Primăvara înainte, toamna înapoi cu o oră – aceasta este regula adaptării orei.

Controversa trecerii la ora de vară și eșecul Uniunii Europene în a îndeplini voința cetățenilor

Schimbarea orei primăvara și toamna pentru a beneficia de mai multă lumină naturală era o idee foarte bună în 1895 atunci când George Hudson din Noua Zeelandă a inventat acest concept. La acel moment localitățile erau iluminate pe timpul nopții mai mult de lumina lunii, iar oamenii aveau nevoie să beneficieze de cât mai multă lumină naturală. Muncitorii, funcționarii publici, antreprenorii și chiar și casnicele voiau să aibă cât mai mult timp pentru a-și termina treburile zilnice.

În vremurile noastre, oamenii nu se mai bazează atât de mult pe lumina naturală. Avem acum iluminat public și iluminat în locuință, iar lăsarea serii nu mai înseamnă de mult semnalul de mers la culcare, ba dimpotrivă.

Mai mult, studiile arată că atât corpul uman cât și mintea se adaptează cu dificultatea acestor schimbări. Oamenii pierd o oră de somn, devin mai puțin atenți, sunt mai predispuși la a face infarct – toate aceste consecințe ale schimbării orei abia dacă ajung să compenseze câștigul obținut prin ”lungirea” zilei.

Din acest motiv, unele țări au ales să nu mai țină cont de conceptul oră de vară – oră de iarnă. Rusia și Turcia au eliminat acest concept cu ani în urmă, în timp ce alte state, inclusiv Hawai, nu l-au implementat niciodată.

Dar ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene?

Situația este pe cale să se schimbe și la nivelul UE, dar birocrația ține pe loc toate eforturile în această direcție. Mașinăria politică înceată a eșuat de multe ori să asculte vocea cetățenilor europeni și să o implementeze la nivel de legislație comunitară într-un interval rezonabil de timp. Nu este nici prima și nici ultima dată când se întâmplă.

Acest caz nu constituie o excepție: pe 26 Martie 2019, Parlamentul European a votat pentru directiva de a nu mai modifica ora la nivel european. Nu s-a întâmplat nimic de atunci, chiar dacă într-o consultare publică la care au răspuns 4.6 milioane de cetățeni europeni, 84% dintre aceștia s-au exprimat în această direcție.

Este de fapt aceeași situație cu ceea ce se întâmplă cu accederea României în Spațiul Schengen. Deși Parlamentul European a votat de mai multe ori rezoluiții prin care cere imperativ Comisiei Europene acceptarea României în spațiul de liberă trecere european, până în acest moment, birocrația și interesele oficialilor de la Bruxelles au făcut ca România să fie ținută pe margine.

Astfel, până când instituțiile europene nu vor decide în sensul voinței cetățenilor europeni și al votului europarlamentarilor, trebuie să ne potrivim încă o dată ceasurile în noaptea de Sâmbătă spre Duminică.

În România, ora 3 devine ora 4 Duminică dimineața. Nu uitați să vă potriviți ceasurile și, măcar în primele zile, să vă odihniți mai mult și să aveți mai multă grijă de sănătatea voastră.  Relaxați-vă, aveți grijă la volan și fiți mai atenți în timpul activităților zilnice. Aceasta vă va ajuta să vă adaptați mai rapid și să evitați astfel accidentele.