România se alătură spațiului Schengen: Consiliul JAI votează acceptarea României și Bulgariei

România a atins o piatră de hotar semnificativă în călătoria sa de integrare europeană devenind oficial membră a Spațiului Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025, sub Președinția Ungariei a Consiliului UE. Această realizare marchează punctul culminant a peste 13 ani de eforturi de aderare la zona fără frontiere, care facilitează călătoriile și comerțul mai ușor între statele membre ale Uniunii Europene.

Decizia a fost anunțată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de interne ai UE la Bruxelles, pe 12 decembrie 2024. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că România și Bulgaria „aparțin pe deplin Spațiului Schengen”, întărind aspirațiile de lungă durată ale ambelor națiuni. să facă parte din acest cadru european vital.

Acest lucru vine după ani de opoziție din partea altor state UE, inclusiv a Austriei și, anterior, a Olandei, față de aderarea României la spațiul Schengen.

Impactul asupra comerțului și călătoriilor

Odată cu aderarea României la Schengen, controalele la frontierele terestre cu țările vecine precum Bulgaria și Ungaria vor fi eliminate. Se preconizează că această schimbare va reduce semnificativ timpul de așteptare a călătorilor și va spori eficiența generală a circulației transfrontaliere. Se anticipează că integrarea în Schengen va aduce beneficii economice substanțiale, inclusiv oportunități comerciale sporite și costuri logistice reduse pentru întreprinderile care operează în România.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat implicațiile pozitive pentru cetățenii români, menționând că această mișcare va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Eliminarea controalelor la frontieră este de așteptat să faciliteze călătoriile mai ușoare pentru turiști și călători de afaceri, sporind atractivitatea României ca destinație.

Ultimul pas către integrarea deplină

Înainte de această decizie emblematică, România făcuse deja pași către integrarea Schengen prin aderarea la zona pentru frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024. Această fază anterioară a permis eliminarea controalelor la aeroporturi și porturi maritime, creând terenul pentru actualul anunț de membru deplin.

Călătoria către aderarea la Schengen nu a fost lipsită de provocări. România s-a confruntat cu diverse obstacole politice și preocupări din partea unor state membre UE cu privire la sistemul său judiciar și securitatea frontierelor. Cu toate acestea, reformele consecvente și angajamentul de a respecta standardele UE au deschis în cele din urmă calea către această realizare.

O perspectivă către viitor

Pe măsură ce România se pregătește să îmbrățișeze noul său statut în Spațiul Schengen, este pregătită să obțină beneficii sporite de conectivitate și creștere economică. Guvernul se concentrează pe asigurarea unei tranziții fără probleme și pe pregătirea adecvată a infrastructurii pentru a gestiona traficul crescut. În concluzie, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un moment istoric pentru țară și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Subliniază importanța unității și cooperării între statele membre, subliniind totodată angajamentul României față de rolul său în Europa.

De la 1 ianuarie 2025, așteptarea crește pentru ceea ce va aduce acest nou capitol pentru România și cetățenii săi.