Pe 22 octombrie 2024, Parlamentul României a făcut un pas semnificativ în domeniul bunăstării animalelor votând cu majoritate covârșitoare interzicerea creșterii chinchilei și nurcilor, marcând un moment cheie în istoria legislativă a țării. Această decizie poziționează România ca a 20-a națiune europeană care interzice creșterea blănurilor, aliniindu-se unei tendințe în creștere pe continent, care vizează consolidarea drepturilor animalelor.
Contextul deciziei
Impulsul pentru această interdicție a fost alimentat în primul rând de o investigație sub acoperire condusă de Humane Society International/Europe (HSI/Europe), care a dezvăluit condiții îngrozitoare în fermele de blană din România. Ancheta a documentat încălcări grave ale bunăstării animalelor, inclusiv chinchilele închise în cuști înghesuite și murdare, stivuite una peste alta, adesea incapabile să manifeste comportamente naturale din cauza închiderii lor.
Filmările au arătat animale care se luptă să meargă și îndură cicluri perpetue de reproducere, evidențiind cruzimea inerentă practicilor de creștere a blănurilor. Ca răspuns la aceste constatări, membrii Partidului Național Liberal au prezentat un proiect de lege în octombrie 2022. Senatul României a votat în favoarea legislației. în decembrie 2022, creând terenul pentru votul decisiv de astăzi în Camera Deputaților.
Susținerea publică pentru promulgarea legii
Recentul vot parlamentar reflectă un consens între parlamentarii români cu privire la bunăstarea animalelor. Andreea Roseti, directorul de țară pentru HSI/Europa, a salutat decizia, afirmând că ea semnalează un angajament de a pune capăt practicii crude de creștere a animalelor exclusiv pentru blana lor. Ea a subliniat că această interdicție este un imperativ moral și se aliniază cu schimbarea atitudinii consumatorilor globale față de produsele din blană.
Susținerea publică a jucat un rol crucial în această victorie legislativă. Numeroase organizații de protecție a animalelor și-au adunat sprijinul prin campanii și petiții, îndemnând parlamentarii să acționeze cu hotărâre împotriva creșterii blănurilor. Evenimente precum masa rotundă „Pentru o Românie fără blană” au reunit politicieni și ONG-uri pentru a discuta despre importanța adoptării acestei legislații.
Implicațiile legii
Odată cu această interdicție promulgată, România se alătură unei liste tot mai mari de țări care recunosc implicațiile etice ale creșterii animalelor pentru blănuri. Alte 19 națiuni europene au implementat deja interdicții similare, reflectând o schimbare semnificativă a valorilor societale în ceea ce privește drepturile animalelor.
Se așteaptă ca legislația să îmbunătățească standardele de bunăstare a animalelor și să alinieze România la tendințele internaționale care acordă prioritate tratamentului uman al animalelor. Interdicția este deosebit de oportună, deoarece interesul public pentru moda etică continuă să crească. Mulți designeri și comercianți cu amănuntul se îndepărtează de la utilizarea blănii, diminuându-i și mai mult viabilitatea economică. Decizia Guvernului României este văzută ca o oportunitate de a poziționa țara pe partea dreaptă a istoriei în ceea ce privește bunăstarea animalelor și practicile etice.
Decizia României de a interzice creșterea de chinchilla și nurcă marchează un moment de transformare pentru drepturile animalelor din țară. Ea creează un precedent pentru viitoarele eforturi legislative de a proteja speciile vulnerabile.
Pe măsură ce conștientizarea publicului crește și preferințele consumatorilor se îndreaptă către alternative fără cruzime, mișcarea României ar putea inspira reforme suplimentare în Europa și nu numai. Această acțiune legislativă abordează preocupările imediate cu privire la bunăstarea animalelor și reflectă schimbări mai ample ale societății către compasiune și responsabilitate în modul în care tratăm toate ființele vii.