România înregistrează cel mai scăzut nivel de educație financiară

România înregistrează cel mai scăzut nivel de alfabetizare financiară din regiune în 2022. Țările care se confruntă cu aceeași problemă sunt doar Rwanda, Nigeria, Venezuela, Panama și Moldova.

Potrivit studiului „Bunăstare financiară și educație financiară în România”, comandat de Institutul de Economie Mondială (IEM) arată că nouă din zece români nu sunt în stare să calculeze dobânda, nu pot face diferența dintre valorile nominale și cele reale, și nu înțeleg conceptul de diversificare a riscului.

Potrivit raportului, 38% dintre români se confruntă cu provocări financiare zilnice, iar 13% au probleme economice grave. În plus, 27% dintre cei care au făcut economii în ultimii trei ani au ales să-și păstreze banii acasă, iar 53% dintre respondenți nu au economisit deloc 39% dintre respondenți au susținut că au puțin interes să învețe informații gratuite despre concepte de oridin financiar..

Având în vedere rolul major al educației financiare în creșterea bunăstării individuale și a incluziunii financiare și în asigurarea funcționării corespunzătoare a piețelor financiare și a economiei, este necesară dezvoltarea și multiplicarea proiectelor de educație financiară. Studiul a făcut recomandări privind politica publică și educațională pentru consolidarea capacității administrative și operaționale a instituțiilor publice de conducere cu responsabilități în educația financiară. În plus, studiul face câteva recomandări pentru entitățile din sectorul privat care doresc să dezvolte proiecte în acest domeniu.

Mihai Nitoi, cercetator stiintific IEM

Studiul evidențiază că lipsa educației financiare din România este principalul motiv al acestui rezultat.

România are o rată de alfabetizare financiară de 8%. Diferențele dintre țările dezvoltate, cum ar fi Germania (53%), Țările de Jos (45%), Austria (33%), SUA (30%), Franța (31%) și Italia (25%), sunt semnificative. România are un nivel scăzut de alfabetizare financiară, chiar și în comparație cu cele din țările în curs de dezvoltare ale regiunii, cum ar fi Albania (10%), Bosnia și Herțegovina (10%), Serbia (17%), Bulgaria (18%), Ungaria ( 26%) și Croația (28%).

Rezultatele privind bunăstarea financiară arată că nivelul acesteia este influențat de vârstă, venit și nivel de educație. Potrivit cercetării, persoanele cu alfabetizare financiară tind să aibă indici de bunăstare financiară mai mari decât media.

Un procent de 13 din populație se confruntă cu probleme financiare majore, iar 38% se confruntă zilnic cu dificultăți financiare. Pentru 35% dintre oameni, situația financiară este în principal stabilă, în timp ce 15% din populație are o poziție financiară sigură. Cele mai critice bariere în decizia de a economisi și/sau investi sunt legate de lipsa resurselor financiare și lipsa de cunoștințe și informații; Gradul scăzut de bunăstare economică a României reflectă deficiențe în distribuția veniturilor între diferitele grupuri socio-economice.

Rezultatele au relevat următoarele în ceea ce privește comportamentul și atitudinile financiare ale românilor:

• 26% dintre oameni au un buget detaliat care detaliază toate veniturile și cheltuielile lor;
• 53 % dintre respondenți au spus că nu au economisit nimic în ultimii trei ani;
• 27% dintre respondenți au spus că ar economisi bani, dar i-ar păstra acasă;
• Depozitul bancar rămâne principalul instrument financiar în care românii își plasează economiile, în timp ce ponderile acțiunilor și obligațiunilor sunt minore;
• Sursele primare de informații utilizate pentru a sprijini deciziile financiare sunt experiența și cunoștințele proprii, site-urile web specializate și aplicațiile mobile, sfaturile prietenilor și cunoscuților și mass-media;
• 39% dintre respondenți au afirmat că nu sunt interesați să primească informații gratuite privind noțiunile financiare;