România ajunge la fundul sacului – Guvernul pregătește taxe noi

România pare să fi ajuns la fund. Pe lângă disponibilizările masive pregătite în sectorul public, Guvernul României pregătește taxe noi pentru antreprenori începând cu ianuarie 2024. Aceste taxe vor lovi IMM-urile românești, ducând la faliment și șomaj. De asemenea, acest lucru va duce la IMM-urile să încerce să găsească o destinație mai prietenoasă, care să nu taxeze într-o manieră socialistă.

Socialiștii i-au convins pe liberali, care formau coaliția de guvernământ, să accepte majorarea taxelor. Cel mai exagerat articol din proiectul de proiect menționează un impozit pe profit de 16% pentru IMM-urile cu o marjă de profit mai mare de 30%. În viziunea guvernului socialist care conduce România acum, aceasta înseamnă „optimizare fiscală” și trebuie impozitată suplimentar.

Pe scurt, ghidul taxelor în Romania:

• Pentru IMM-urile cu venituri de maximum 60.000 euro pe an, impozit 1% pe venit,
• Pentru IMM-urile cu venituri peste 60.000 euro și până la 500.000 euro, impozit pe venit de 3%.
• Indiferent de aceste plafoane, microîntreprinderile care au o rată de rentabilitate de peste 30% intră în impozitul pe profit de 16%.

Aceste măsuri sunt concepute ca o ultimă linie de apărare în fața unui împrumut FMI. După cum menționează specialiștii, ultima este soluția supremă pentru a ajuta România să evite incapacitatea de plată.

În mai 2023, Președintele Camerei de Comerț a României a fost primul care a menționat această posibilitate.

Pe termen mediu și lung, vom intra în incapacitate de plată. Dacă pe termen mediu România nu se organizează administrativ, să scadă dramatic cheltuielile de funcționare ale administrației, România va intra în incapacitate de plată. Incapacitatea de plată s-a mai întâmplat, și la țări G20, Argentina, Grecia, mai acum câțiva ani. Se poartă. Nu poți ca, la cinci lei cheltuiți, unul să fie din împrumut. Nu poți s-o duci așa. Toate deficitele se acoperă din împrumut. Totul e pe împrumut. Până când credeți. Până într-o zi.

Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comeț

Pe măsură ce vocile care menționau că România intră în incapacitate de plată erau din ce în ce mai puternice, în august a intrat în scenă ministrul așa zis liberal al Finanțelor, care a fost primul înalt oficial care a menționat această posibilitate.

Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea.

Marcel Boloș pentru Libertatea

O săptămână mai târziu și-a nuanțat afirmațiile la presiunile colegilor din Guvern.

Nu are România problema de incapacitate de plată. Contextul (afirmaţiei, n.r.) a fost că, fără măsurile de combatere a evaziunii fiscale, fără cele care privesc reducerea de cheltuieli publice, fără cele care privesc măsurile fiscal bugetare, putem avea dificultăţi financiare.

Marcel Boloș, 5 septembrie, despre incapacitatea de plată

Va intra România implicit? Un lucru este clar: cu toate aceste măsuri socialiste, antreprenorii români se vor confrunta cu dificultăți suplimentare și fie vor da faliment, fie vor trece la „optimizare fiscală”, alegând o rezidență străină pentru afacerea lor, care ar putea fi țări precum Bulgaria (cu un impozit unic pe profit de 10%), Emiratele Arabe Unite (cu impozit zero pe profit) sau orice alt paradis fiscal. Acest lucru va duce la mai puține afaceri și mai puțini bani în țară, ducând în cele din urmă la împrumutul FMI despre care toată lumea vorbește în România.

Lovitura pe care socialiștii și liberalii o pregătesc IMM-urilor românești este o nebunie. În timp ce concediază mii de angajați din sectorul public, Guvernul nu uită nici să lovească sectorul privat. România este împărțită în sectorul public, unde lucrează și miniștrii foarte bine plătiți, și sectorul privat, unde întreprinderile mici și mijlocii încearcă să susțină armata de peste 1,2 milioane de bugetari. Din 2024, acest lucru nu va mai fi tolerabil și anticipăm o migrare a IMM-urilor românești către țările mai calde.