Românca Anca Dragu votată ca guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei

Anca Dragu, senator român la USR, așa-numitul „Partid Reformist” din România, a fost votată noul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Votul din Parlamentul Republicii Moldova a făcut-o să fie prima femeie și primul român care ocupă această funcție.

Ancăi Drăgu i s-a oferit joi, 21 decembrie, cetățenia moldovenească, care era o condiție pentru a intra la votul Parlamentului. Chiar în aceeași zi, fostul guvernator a fost eliberat din funcție în urma deciziei Parlamentului.

Anca Dragu are o experiență solidă pentru acest post. Ca economist, a fost numită ministru al Finanțelor în România în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, în timpul guvernării tehnocrate. De asemenea, a fost prima femeie din România care a devenit Președinte al Senatului. Mai mult, a lucrat ca economist la Banca Națională a României și analist economic la Comisia Europeană și la Fondul Monetar Internațional.

Jocul politic interesant este că socialiștii moldoveni au votat alături de PAS – Partidul Acțiune și Solidaritate, formațiunea care o susține pe președintele Republicii Moldova Maia Sandu, pentru a-l înlătura pe fostul guvernator din funcție și pentru a o numi pe Anca Dragu.

Dincolo de orice semnificație politică, acesta este și un pas față de ceea ce ambele guverne intenționează să realizeze în viitorul apropiat. Ambele țări surori făceau parte din România Mare, un teritoriu care acoperea Republica Moldova, partea de sud a Ucrainei și parțial partea de nord a Bulgariei. Cele două țări încă tânjesc, mai mult sau mai puțin, să se reunească ca una, și există mișcări interesante din ambele părți, cum ar fi de a numi sau de a vota oficiali din tara soră, exact ce s-a întâmplat cu Anca Dragu.

În acest context, o teorie care circulă în România este aceea de a fi ales președinte actualul președinte al Moldovei, Maia Sandu. Acesta ar fi un alt mod de a aduce națiunea înapoi împreună. Și, dacă ai o pasiune pentru istorie, așa s-a realizat Unirea provinciilor românești din 1600 și cea din 1859 – prin impunerea sau votul aceluiași domnitor în toate sau măcar două dintre ele. Deci, un astfel de gest politic ar fi doar istoria care se repetă.

De asemenea, o altă teorie este ca cele două țări să fie din nou împreună după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, proces care ar putea dura cel puțin 5-10 ani pentru a se finaliza. Această posibilitate necesită încă un pas: ca această decizie politică să fie susținută de toate sau de majoritatea statelor membre europene. Cu toate acestea, acest lucru nu s-a întâmplat până acum, așa că ar fi prima dată când două state ale Uniunii Europene ar face acest lucru.

Totuși, mai trebuie să spunem că nu există susținere 100% a Uniunii între cele două țări surori, nici măcar în interiorul granițelor lor. Doar jumătate din populația Moldovei ar vota pentru o Uniune, în timp ce în România, procentul este mai semnificativ.

Oricum, acest proces pare să aibă agenda lui, iar politicienii români și moldoveni îl urmează. Pe termen lung, Moldova ar fi o țară mai experimentată în momentul în care va adera la UE. Moldova ar putea învăța multe din expertiza României în domeniu și și-ar putea juca mai bine cărțile atunci când va veni momentul. De asemenea, o țară mai mare, cu 23 de milioane de locuitori, s-ar descurca mai bine decât una cu 3 milioane într-o Uniune Europeană în care puterea economică și a votului contează cel mai mult.