Problema Tezaurului României de la Moscova va fi dezbătuta în Parlamentul European

Parlamentul European va organiza o dezbatere în premieră despre Tezaurul României la Moscova. Dezbaterea este programată să aibă loc în martie. Inițiativa îi aparține deputatului român Eugen Tomac, iar majoritatea parlamentarilor români o susțin.

La finalul discuţiei urmează să fie emisă o rezoluţie, iar cei mai optimiști dintre europarlamentari speră că autorităţile ruse vor fi obligate să restituie tezaurul românesc sau să informeze oficial despre soarta tezaurului.

Povestea Tezaurului Românesc de la Moscova

Povestea Tezaurului Românesc de la Moscova, niciodată returnat României, este o poveste încurcată despre război, revoluție și lupta unei națiuni pentru a-și revendica moștenirea. În anii tumultuosi ai Primului Război Mondial, confruntându-se cu amenințarea unei invazii, guvernul român a luat o decizie fatidică. În 1916, pentru a proteja rezervele de aur ale națiunii și o colecție de artefacte de neprețuit, acestea au fost expediate în Rusia, un aliat la acea vreme, pentru a le păstra în siguranță.

Acest act de încredere s-a dovedit neinspirat. Valul războiului s-a întors, iar până în 1917, revoluția bolșevică a cuprins Rusia. Guvernul sovietic nou format, nesocotind acordurile anterioare, a confiscat tezaurul românesc. Tezaul includea aproximativ 120 de tone de aur și artefacte culturale de o importanță istorică imensă.

Rugămințile României pentru înapoierea tezaurului nu au fost ascultate. Uniunea Sovietică, și mai târziu Federația Rusă, nu au recunoscut niciodată pe deplin datoria, oferind doar o parte din obiectele culturale în anii 1930 și 1950. Aurul, însă, rămâne ne-evaluat.

Anumite părți pot fi admirate la  Muzeul Național de Istorie.

Ce valoare are Tezaurul României de la Moscova

Tezaurul României de la Moscova cuprindea trezoreria Băncii Naționale a României, inclusiv 93 de tone de lingouri de aur fin, valori aparținând diferitelor bănci private românești, companii comerciale, persoane fizice, colecții de artă, bijuterii, arhive etc. Deși nu a fost niciodată estimată, aceasta poate fi evaluat astăzi la peste 10 miliarde USD.

Episodul continuă să arunce o umbră asupra relațiilor româno-ruse. Istoricii se luptă cu motivele din spatele confiscării sovietice. A fost o acaparare cinică de bogăție pentru a întări cuferele regimului comunist aflat la începuturile sale? Sau poate o mișcare calculată de rupere a legăturilor cu fostul guvern țarist, de partea căruia a fost România?

Lipsa de transparență din Rusia nu face decât să adâncească misterul. Soarta reală a aurului rămâne învăluită în speculații. Unii cred că a finanțat revoluția, în timp ce alții spun că a fost topit și vândut anonim pe piața internațională.

Guvernul român nu a renunțat niciodată la revendicarea Tezaurului. Eforturile diplomatice de recuperare a tezaurului au continuat de peste un secol. În ultimii ani, România a folosit forumurile și platformele internaționale pentru a-și evidenția cazul care ajunge acum în Parlamentul European.

Povestea Tezaurului Românesc transcende simpla valoare monetară. Ea reprezintă moștenirea culturală a unei națiuni, o legătură tangibilă cu trecutul său. Episodul servește ca o reamintire dură a consecințelor durabile ale războiului și a complexității relațiilor internaționale. Atâta timp cât comoara rămâne în posesia Rusiei, saga va continua să fie o sursă de tensiune și un simbol puternic al luptei României de a-și revendica proprietatea de drept.