Primul caz de hepatită neobișnuită în România

Primul caz de hepatită acută de origine necunoscută la copii a fost găsit în România. Aceasta este ultima dintre multe țări care au raportat noul tip de hepatită.

Primul caz de hepatită acută de cauză necunoscută care afectează tineri a fost înregistrat în România. În 11 țări, au fost raportate 169 de incidente similare. Potrivit OMS, cel puțin un copil a murit din cauza hepatitei severe, iar 17 copii au avut nevoie de un transplant de ficat, potrivit unui raport CNN.

Țările care au înregistrat cazuri sunt Marea Britanie și Irlanda de Nord (114 cazuri), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1).

Insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate de enzime care indică citoliză hepatică și icter au fost toate prezente în aceste cazuri. În 74 de cazuri, a fost descoperită prezența adenovirusului F41 (adenovirus uman, care provoacă mortalitate la copiii mici).

Majoritatea copiilor infectați cu adenovirus nu se vor îmbolnăvi, potrivit experților. Hepatita, sau inflamația ficatului, este extrem de rară, dar poate fi mortală.

Nu este încă clar dacă a existat o creștere a hepatitei sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși un adenovirus este o ipoteză, investigațiile sunt în curs de stabilire a cauzei.

Declarația OMS

Potrivit Ministerului Sănătății din România, o fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov a fost transportată la un spital de specialitate pe 4 aprilie cu hepatită acută severă.

Starea copilului este stabilă, primește medicamente simptomatice și este încă internat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură epidemiologică cu un alt caz raportat la OMS Europa. Raportul s-a bazat pe definiția OMS a unui caz probabil, care se referă la insuficiență hepatică, transaminaze > 500 UI și icter la un copil fără markeri de infecție virală hepatică. Facem aceste precizări pentru a informa publicul și pentru a elimina speculațiile care ar putea genera îngrijorare în rândul părinților din România.

Ministerul Sănătăţii din România

Potrivit declarației OMS, sindromul clinic „printre cazurile identificate se numără hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”. Simptomele gastrointestinale, cum ar fi disconfort abdominal, diaree și vărsături „precedate de hepatită acută severă”, precum și creșterea enzimelor hepatice, au fost observate de mai mulți pacienți. Majoritatea cazurilor nu au raportat febră, iar virusurile comune care provoacă hepatită virală acută, cum ar fi hepatita A, B, C, D și E, nu au fost descoperite în niciunul dintre aceste cazuri.