Presa din România decade în clasamentul Libertății Presei 2022 al Reporters Without Borders

România a coborât cu opt locuri, pe locul 56 în indicele privind libertatea presei al Organizației Reporters fără Frontiere pentru 2022, care a fost lansat pe 3 mai, de Ziua Mondială a Libertății Presei. România a fost clasată anterior pe locul 48 în lume în 2020 și 2021. Presa din România se află în spatele presei din Republica Moldova, care se află pe locul 40 la acest capitol al libertății.

Potrivit cercetărilor, procesele de finanțare a mass-media din România sunt adesea neclare, dacă nu chiar corupte. În timp ce cele mai extinse companii de media sunt autosuficiente, majoritatea se bazează pe finanțare externă, inclusiv pe granturi. „Folosirea banilor publici pentru a cumpăra o acoperire mediatică favorabilă este o tactică politică comună”, potrivit raportului.

Potrivit Reporteri fără Frontiere, „atacurile împotriva jurnaliştilor şi activiştilor sunt în creştere”. Acest lucru este cât se poate de adevărat, iar cazurile din România sunt numeroase. De menționat și cazul jurnalistului care a fost bătut pentru că a încercat să dovedească defrișarea ilegală în România în septembrie 2021.

Supravegherea rămâne o preocupare, Parlamentul adoptând o prevedere legislativă – în prezent în curs de evaluare de către Curtea Constituțională – care ar extinde amploarea interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv a serviciilor de informații”, potrivit raportului.

Mass-media din România este lipsită de independență și este victima tentativelor influențare, în special la numirea șefilor radioului și televiziunii publice, dar și ai Consiliului Național al Audiovizualului. Acesta din urmă a blocat și informații despre deținerea mijloacelor audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Retorica politică agresivă împotriva jurnaliştilor a fost preluată de noul partid populist-naţionalist AUR, care este şi a patra forţă politică din Parlamentul României.

Raport Reporteri Fără Frontiere despre România

Analiza indică, de asemenea, că, în ciuda conformității cu standardele europene, legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei nu este implementată în mod adecvat, inclusiv la nivel constituțional.

România se poate lăuda cu un peisaj mediatic divers, relativ pluralist, care produce investigații puternice de interes public. Presiunea proprietarilor, lipsa de transparență în finanțare sau dificultățile pieței, totuși, împiedică fiabilitatea informațiilor.

Raport Reporteri Fără Frontiere despre România

Pe de altă parte, în 2022, Republica Moldova a urcat pe locul 49 până pe locul 40, cu 16 locuri în fața României. Este o îmbunătățire semnificativă pentru Republica Moldova, clasată pe locul 91 în 2020 și 2021.

Potrivit RSF, mass-media din Republica Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale, oligarhii și elitele politice exercitând o influență semnificativă asupra pozițiilor editoriale.

În timp ce o parte din mass-media îndrăznește să trateze subiecte care sunt jenante pentru autorități, mulți se limitează să urmărească agenda politică a partidului la care sunt afiliați. Până la revocarea sa de către noua majoritate parlamentară aleasă în 2021, Consiliul Audiovizualului a acordat licențe de difuzare posturilor de televiziune apropiate socialiștilor, care înmulțesc redifuzările de conținut propagandistic produs în Rusia.

Organizația Reporteri Fără Frontiere despre Republica Moldova

Analiza demonstrează, de asemenea, că invazia Rusiei (a 155-a) a Ucrainei (a 106-a) la sfârșitul lunii februarie ilustrează un război degradant de propagandă precedat de confruntarea armată și război.

Indicatorii sunt evaluați în cele 180 de țări și teritorii incluse în indicele RSF pe baza unei evaluări cantitative a încălcărilor și abuzurilor libertății presei împotriva jurnaliștilor și a presei și a unui studiu calitativ bazat pe răspunsurile a o sută de specialiști în libertatea presei.

Se spune că jurnalismul este câinele de pază al democrației. În România, dacă priviți dintr-o perspectivă subiectivă, majoritatea jurnaliștilor nu mai apără democrația, ci propriile interese. Din fericire, există încă oameni care luptă pentru adevăr. Dar, meseria lor este adesea printre cele mai dificile locuri de muncă atunci când vine vorba de jurnalismul de investigație și de dezvăluirea ilegalităților. Jurnaliștii români sunt adesea insultați sau amenințați de oficiali guvernamentali și politicieni sau alte figuri în funcții de conducere.

Ironia este că după atâția ani de când România este o țară democratică, nu a învățat că cea mai incredibilă putere pe care o are un cetățean este cuvântul, libertatea de exprimare și dreptul de a sancționa orice acțiune care încalcă principiile democratice. Mass-media este o putere subestimată și puțin folosită pentru binele comun.