Prefectul Bucureștiului: 1000 de clădiri ar putea cădea în București la un cutremur

Recentul cutremur mortal din Turcia le-a amintit românilor de tragicul 4 martie 1977. În acea zi, un cutremur devastator a lovit Bucureștiul și alte orașe mari din România, lăsând mii de morți și multe răniți. De asemenea, statisticile arată zeci de mii de clădiri care s-au prăbușit sau au fost avariate în București și țară, lăsând 35.000 de familii fără adăpost.

Nicolae Ceauşescu, aflat în vizită oficială în Nigeria în acel moment, a zburat în ţară şi a declarat stare de urgenţă. Acel cutremur a fost o lecție pentru regimul comunist. După 1977, toate clădirile, în special blocurile, au trebuit să fie construite respectând reguli stricte. Chiar și în aceste zile, bucureștenii au pus mai multă încredere în clădirile ridicate din 1977 până în 1989, anul în care s-a încheiat regimul comunist în țară, decât în clădirile noi.

Astfel de evenimente tragice reprezintă o amenințare, iar locuitorii orașului încearcă să evite „blocurile cu bulină”. Dar riscul nu există doar în cazul acestor blocuri ”cu bulină”.

Multe clădiri din București sunt cu grad de siguranță scăzut sau foarte scăzut. Sunt celebrele cu bulină roșie, dar sunt și alte clădiri care necesită o consolidare, o pregătire mai bună să poată să facă față unui cutremur de o intensitate mai mare… Pregătirea antiseismică, reabilitarea antiseismică a unor clădiri din București, care nu sunt puține, sunt de ordinul a 1000 de clădiri. Consolidarea și numărul clădirilor care pot fi afectate depinde de intensitatea unui viitor cutremur. A doua parte e pregătirea postcutremur, iar ISU stau mult mai bine. Am făcut exerciții, există dotare, există un plan aprobat și fiecare entitate care se implică postcutremur știu foarte bine ce au de făcut. Stăm rău, însă, la consolidarea antiseismică a clădirilor.

Prefectul Bucureștiului, Toni Greblă, despre câte clădiri cu risc seismic se află în București

Din păcate, nu este prima dată când un oficial aduce acest subiect în fața opiniei publice, nici ultima oară. An de an, în jurul datei de 4 martie, în studiourile de televiziune se vorbește despre tragicul eveniment din 1977. De asemenea, de fiecare dată când sunt cutremure în Vrancea, principala zonă seismică din țară, oficialitățile vin să vorbească despre tragedie, dar depun apoi puțin efort sau deloc pentru a remedia starea actuală a lucrurilor.

Există soluții pentru atenuarea riscului din această perspectivă? Desigur! Dar, după cum spune prefectul de la București, a fost puțină hotărâre din partea celor care ar fi putut face mai mult. Bucureștiul este unul dintre cele mai vulnerabile orașe din Europa în cazul cutremurelor și asta se pare că politicienii nu au reușit să înțeleagă până acum.

În ultimii 15 ani niciun municipiu nu poate să spună că nu a avut bani pentru consolidarea clădirilor. An de an fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidare antiseismică și al le transpune în practică. Ar trebui ca și acest ultim tragic eveniment să ne trezească la realitate. Este necesar să consolidăm clădirile vechi ale Bucureștiului.

Toni Greblă, prefectul Bucureștiului

România ar fi putut face mai mult pentru a-și proteja cetățenii, dar nu a făcut-o. Tragedia din Türkiye ar putea muta lucrurile în direcția dorită dacă politicienii își lasă deoparte ego-urile și interesele personale.