Paștele la Români

Paștele în Romania este una dintre cele mai importante sărbători religioase și naționale. În România, 84% dintre români sunt ortodocși, ceea ce înseamnă că majoritatea românilor vor sărbători Învierea Domnului de Paștele Ortodox

Din acest motiv, nu vă mirați dacă, vizitând România ca străin, veți afla că Paștele românilor nu cade în aceeași perioadă cu Paștele catolic sau protestant.

Sărbătoarea Paștelui sau Învierea Domnului este una dintre cele mai mari sărbători religioase la creștini. De Paște, creștinii sărbătoresc Învierea Domnului. Paștele simbolizează bucurie, lumină și speranță, fiind un bun prilej de petrecere a timpului alături de familie și prieteni dragi.

În România, Paștele este marcat de numeroase tradiții și obiceiuri. Mai mult decât atât, fiecare regiune a țării este definită de obiceiuri diferite.

Obiceiuri și Tradiții de Paște – Postul Mare sau Postul Paștelui

Pregătirile pentru Paște încep cu Postul Mare sau Postul Paștelui. Acesta este cel mai lung post din an, având o durată de șase săptămâni. Este un post aspru și greu, mai ales în săptămâna patimilor. Postul Paștelui face referire la Postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Iisus Hristos înainte de propovăduirea Evangheliei.

În postul Paștelui credincioșii nu consumă carne, ouă, pește, brânză, lapte sau orice alte alimente de origine animală. Pe parcursul celor 40 de zile există două zile în care credincioșii au voie să mănânce pește. Pe toată perioada Postului Paștelui, creștinii sunt îndemnați la rugăciune.

În săptămâna dinaintea Pastelui, creștinii merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși. Spovedania presupune mărturisirea păcatelor și căință. Tot în această săptămână, se oficiază Deniile, cele mai frumoase și mai înălțătoare slujbe religioase la creștini.

Simboluri de Paște la români – Încondeierea și vopsirea ouălor de Paște

Tradiția vopsirii ouălor de Paște provine dintr-un obicei premergător creștinismului, fiind prezentă atât la popoarele europene, cât și la cele asiatice. Pe vremea romanilor, ouăle roșii erau oferite cu ocazia echinocțiului de primăvară.

În tradiția creștină, vopsirea ouălor de Paște este legată de mai multe legende. Cea mai răspândită dintre acestea spune că Maica Domnului a venit să își plângă fiul răstignit pe cruce. Ea a adus și un coș cu ouă pe care a vrut să îl ofere celor care îi chinuiau fiul, însă aceștia au luat în râs gestul ei. Îndurerată, Maica Domnului a așezat atunci coșul cu ouă lângă crucea pe care era răstignit fiul ei. Sângele care curgea din rănile Mântuitorului a început să coloreze ouăle. Văzând acest lucru, el a rostit „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducerea aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.

În unele zone ale țării, vopsirea ouălor de Paște a fost urcată la rang de artă. Astfel, ouăle încondeiate au cucerit întreaga lume prin frumusețea și complexitatea modelelor. Printre cele mai des întâlnite motive sunt crucea, furca, bradul, frunza stejarului, motive florale sau zoomorfe. Spre deosebire de ouăle vopsite, ouăle încondeiate de Paște nu se mănâncă, acestea având rol pur decorativ. Uneori, ouăle încondeiate se găuresc și se scoate albușul și gălbenușul. În Bucovina se spune însă că aceste ouă goale nu trebuie ținute în casă deoarece „se ascunde dracul într-nsele”.

În primele trei zile de Paște se ciocnesc ouă de Paște. Unele legende spun că cei ce vor ciocni ouă în aceste zile se vor întâlni și pe lumea cealaltă. Cel căruia i se sparge oul trebuie să îl dea învingătorului. În caz contrar, îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.

Obiceiuri și Tradiții de Paște – Slujba religioasă

În noaptea de Paște, noaptea Învierii, oamenii merg la biserică și asistă la slujbă. Se spune că cine nu merge la slujbă se va îmbolnăvi și va petrece tot anul în neajunsuri.

În timpul slujbei are loc procesiunea de înconjurarea bisericii. Credincioșii țin în mână o lumânare pe care o aprind de la flacăra preotului. La finalul slujbei, fiecare credincios primește de la preot o bucată de pască îmbibată în vin. Pasca este primul aliment care trebuie consumat în ziua Paștelui.

Simboluri de Paște la români – lumânarea

Așa cum spuneam, în timpul slujbei de Înviere fiecare ceștin își aprinde o lumânare de la flacăra preotului. În termeni tradiționali, procesul se numește „a lua lumină”.

Lumânarea din această noapte reprezintă simbolul Învierii lui Hristos. Cu alte cuvinte, este simbolul buruinței binelui asupra răului. Fiecare credincios va încerca să ajungă acasă cu lumânarea aprinsă. Pe parcursul anului, această lumânare se va reaprinde la necaz, boală, supărare sau pe timp de vreme rea.

În România lumânările de Înviere se aprind cu lumină sfântă adusă în acea zi direct de la Ierusalim. Lumina este transportată pe cale aeriană la toate parohiile din țară, astfel încât la ora 12 noaptea, de Înviere, creștinii să-și aprindă lumânările cu lumina sfântă de la Ierusalim.

Obiceiuri și Tradiții de Paște – mâncarea tradițională de Paște la români

Bucătăria românească este extrem de variată și de gustoasă. Românii, gurmanzi din fire, nu se dezic nici cu această ocazie de la mesele îmbelșugate.

La mesele de Paște ale românilor nu lipsește carnea de miel. Preparată în numeroase feluri, de la friptură, la ciorbă sau drob, carnea de miel este vedeta meselor tradiționale de Paște la români.

Alături de preparatele din carne de miel, ouăle roșii sunt nelipsite, la fel și pasca și cozonacul. Pasca se face din aluat dospit, este umplută cu brânză și are formă circulară cu împletituri pe margine. Cozonacul este, de asemenea, un deșert pe bază de aluat dospit umplut, cel mai adesea, cu nucă și cacao sau doar cu rahat.

Despre Paștele la români – Bine de știut

• La creștini, ziua de Paște cade întotdeauna duminica
• În timp ce se ciocnesc ouale, cel care lovește spune “Hristos a Înviat”, iar celălalt spune „Adevărat a Înviat”
• Lunea și marțea sunt a doua și a treia zi de Paște
• Săptămâna de după Paște se numește Saptămâna Luminată deoarece, înviind din morți, Iisus a luminat lumea
• Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Patimilor
• Până la Înălțare, timp de 40 de zile, creștinii se salută cu “Hristos a Înviat”, răspunsul la salut fiind „Adevărat a Înviat”
• Simbolurile de Paște la români sunt: ouăle roșii, pasca, mielul și lumânarea aprinsă

Vrei să petreci un Paște fericit în România? Nimic mai plăcut! Românii sunt un popor prietenos și primitor și te vor primi cu brațele deschise la sărbătoarea lor. Totodată, cele mai multe hoteluri și pensiuni sărbătoresc Paștele într-un mod tradițional. Amestecați-vă în mulțime în timpul ceremoniei religioase, încercați să nu supărați gazda care vă oferă bucatele gustoase și veți înțelege mai bine pe români.