Amplificate de schimbările climatice, deșertificarea și seceta sunt provocări pentru întreaga lume, care afectează și România. Acesta a fost esenta mesajului pe care Klaus Iohannis, șeful Statului Român, l-a transmis de Ziua Mondială a Mediului, 5 iunie.
Potrivit ONU, la nivel global, numărul și durata secetelor au crescut cu 29% din 2000, iar dacă nu se iau măsuri urgente, seceta ar putea afecta mai mult de trei sferturi din populația lumii până în 2050. Degradarea terenurilor are un impact direct asupra veniturilor și sănătății oamenilor. O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă sunt situate în zone cu risc de deșertificare. Deșertificarea influențează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole și nivelul de trai al oamenilor, în special al celor deja vulnerabili, punând în pericol securitatea alimentară, economia și mediul, a menționat președintele României Klaus Iohannis.
Johannis spune că România face parte din eforturile internaționale de îmbunătățire a situației terenurilor și de combatere a deșertificării și a secetei. Este esențial să continuăm eforturile în acest sens.
Pentru că la nivel național, creșterea temperaturilor medii anuale și scăderea precipitațiilor medii anuale au devenit două tendințe predominante, România investește ca prioritate în creșterea capacității de a înțelege și gestiona eficient seceta. Astfel, în scurt timp, Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizației Meteorologice Mondiale va deveni operațional în România, susținând dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice. În ultimii ani, cu ajutorul fondurilor europene au fost implementate în țara noastră măsuri legate de protecția pădurilor, extinderea suprafețelor forestiere și practici agricole durabile. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență se desfășoară activități de împădurire a terenurilor degradate și nisipoase și de reconstrucție a habitatelor forestiere.
Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului
Șeful statului a afirmat că trebuie acordată atenție procesului de împădurire, în special județelor cu deficit forestier, terenuri degradate, și zonelor expuse unui risc suplimentar de deșertificare în contextul schimbărilor climatice. În opinia sa, dezvoltarea pădurilor urbane și refacerea inelelor verzi din jurul orașelor mari care se confruntă cu o poluare a aerului crescută sunt semnificative.
Schimbările climatice sunt vizibile. Potrivit Copernicus, sistemul UE de monitorizare a schimbărilor climatice, temperatura medie globală în ultimele 12 luni a fost cu 1,63 grade peste aceste niveluri preindustriale.