Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0-17 ani care locuiesc în România a fost, la 1 ianuarie 2024, de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică ( INS ), cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului. În 2023, numărul născuților vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de 155.400 de copii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent.
La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor de 0-17 ani care locuiau în România era de 3.796.400, în scădere cu 80.700 față de anul trecut. Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii precedenţi.
În ultimii ani, ponderea băieților în segmentul populației mai mici de 18 ani a fost mai mare (51,4%) decât cea a fetelor de aceeași vârstă; raportul a fost de 1.057 băieți la 1.000 de fete.
În 2023, rata fertilităţii a scăzut comparativ cu anii precedenţi, ajungând la 30,7 născuţi vii la 1000 de femei în vârstă fertilă (15-49 ani). Cele mai mari natalități, înregistrate în 2023, au fost în regiunile Nord-Vest (8 născuți vii la 1.000 de locuitori) și Centru (7,7 născuți vii la 1.000 de locuitori), iar cele mai scăzute natalități au fost – înregistrate în Sud-Est (6,4 născuți vii la 1.000 de locuitori). la 1.000 de locuitori) și regiunile Sud-Vest Oltenia (6,3 născuți vii la 1.000 de locuitori).
La începutul anului școlar 2023/2024, populația școlară era de 3.466.500, cuprinsă într-o rețea de învățământ cu 7.102 unități și 245.000 cadre didactice. Din totalul populației școlare, numărul copiilor din creșe și grădinițe a fost de 547.700, al elevilor din ciclul primar și gimnazial de 1.597.500, iar din cei din învățământul liceal a fost de 602.000.
Pentru aceeași perioadă de referință, gradul de includere în educație a populației de vârstă școlară a fost de 70,3%.
Din numărul total de studenți înscriși, 2.190.700 erau în învățământ cu normă întreagă.