Minciunile Guvernului României despre intensitatea furtunii Ashley

În contextul furtunii Ashley, autoritățile române au anunțat un ciclon în ciuda faptului că furtuna a fost caracterizată doar de ploaie și vânturi slabe.

Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile din spatele unor astfel de comunicări, mai ales că țările vecine, cu excepția Moldovei, nu au menționat „ciclon” în comunicarea lor oficială.

Această comunicare politică sau, mai bine zis, publică nu face bine autorităților care folosesc această manipulare sau publicului, care vede după eveniment că acele avertizări au fost o manipulare.

Nu numai că nu a fost un ciclon, dar ce s-a întâmplat a fost destul de departe ca intensitate chiar și de o ploaie de vară. Această ploaie slabă nu este un motiv pentru a genra panică socială în urma știrilor false emise de la cele mai înalte niveluri ale Guvernului.

Fără a-i apăra pe cei care au ales să manipuleze buletinele meteo toată săptămâna, așa cum au comunicat și în timpul așa-zisei pandemii, iată câteva posibile motive pentru care Guvernul a ales această abordare necinstită față de publicul român.

Posibile motive pentru manipularea Guvernului

Este posibil ca autoritățile să fi emis avertismente pentru a încuraja pregătirea populației. Prin încadrarea evenimentelor meteo ca pe o amenințare mai semnificativă, ei urmăresc să se asigure că cetățenii iau măsurile de precauție necesare, chiar dacă fenomenele meteo sunt mai blânde decât cele descrise.

De asemenea, având în vedere devastările recente cauzate de Furtuna Boris, care a dus la inundații severe și decese, oficialii ar fi putut adopta o abordare mai precaută pentru a evita subestimarea riscurilor potențiale asociate cu Furtuna Ashley.

Cu alte cuvinte, în urma furtunilor anterioare care au cauzat pagube semnificative, autoritățile s-ar putea simți presate să demonstreze că iau în serios amenințările meteorologice. Denaturarea intensității unei furtuni ar putea fi văzută ca o modalitate de a menține încrederea publicului în capacitatea lor de a gestiona eficient crizele.

De asemenea, această abordare manipulativă ar fi ajutat coaliția de guvernământ să evite criticile. Dacă furtuna ar fi escaladat în mod neașteptat, autoritățile s-ar fi putut confrunta cu reacții negative pentru că nu ar fi emis avertismente adecvate. Etichetându-l ca un ciclon, ei ar fi putut încerca să se ferească de critici în cazul în care condițiile se înrăutățeau.

Nu în ultimul rând, întrucât Guvernul României s-a alăturat „coaliției apostolilor împotriva încălzirii globale”, nu excludem posibilitatea ca autoritățile să aibă ideea de a induce frica în societate și de a induce ideea consecințelor catastrofale ale așa-zisei încălziri globale. Ploile slabe sunt prezentate ca cicloane pentru a justifica alte măsuri luate în numele iubirii pentru mediu Nimic mai fals decât atât!

Întrucât a fost doar o ploaie de vară, departe de „ciclonul” anunțat, au apărut întrebări, iar autoritățile vor fi nevoite să explice de ce au mințit oamenii și au creat panică în București și în marile orașe.

Până atunci însă, o concluzie este totuși clară – minciunile, mai ales de la nivelul Guvernului, nu fac bine încrederii publicului în autorități. Data viitoare când o furtună va lovi Bucureștiul sau orice alt oraș, anunțul Guvernului va fi văzut ca manipulator, iar oamenii nu vor respecta recomandările, ceea ce ar putea duce la pierderi de vieți. Dar asta va fi treaba altui Guvern, desigur.