Miliarde de euro în fonduri europene pentru atenuarea sărăciei energetice din România

În următorii ani, România are fonduri europene fără precedent în valoare de miliarde de euro pentru tranziția către un sector energetic cu emisii scăzute, transmite Energy Industry Review. Dacă această tranziție nu este ușor de înțeles și accesibilă cetățenilor de rând și micilor afaceri, coloana vertebrală a economiei, întregul efort de decarbonizare va avea un efect de bumerang în fața elitelor pro-europene. Oricine se joacă cu acești bani fără a pune în centrul preocupărilor milioanele de români care se confruntă cu sărăcia energetică se joacă cu focul.

În 2023, aproape jumătate din populația României continuă să se bazeze pe lemne pentru încălzire. În casele rurale, această cifră crește la 80%, utilizând de obicei sobe învechite și ineficiente din punct de vedere energetic, cu o rată de eficiență de doar 15%, ceea ce duce la o pierdere uimitoare de 85% a energiei calorice din lemn. Între timp, rata de reabilitare a energiei termice rămâne remarcabil de scăzută, deși opt din zece clădiri necesită renovări eficiente din punct de vedere energetic din cauza vechimii și ineficienței lor. O realitate tulburătoare persistă: zeci de mii de gospodării din România nu au acces la electricitate, o necesitate fundamentală fără de care nu ne putem imagina viața astăzi.

Experții spun că România ar trebui să canalizeze miliardele de euro alocate tranziției ecologice către abordarea cauzelor fundamentale ale sărăciei energetice. Aceste fonduri ar trebui direcționate către iluminarea locuințelor care nu dispun de electricitate, revitalizarea sistemelor de încălzire și renovarea clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic, concentrându-se pe regiunile rurale unde ratele sărăciei energetice sunt cele mai pronunțate.

Energia constituie o necesitate fundamentală. Cei mai dezavantajați din punct de vedere economic sunt înclinați să se zgârcească cu mâncarea înainte de a îndura întunericul sau frigul. Datele statistice atestă acest fapt. Energia este, de asemenea, imperativă pentru răcirea locuințelor cu frecvența crescândă a valurilor de căldură. Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a evidențiat fenomenul în creștere al sărăciei energetice de vară, care afectează preponderent bătrânii, copiii și cei cu venituri modeste care locuiesc în case izolate inadecvat.

Instituțiile de stat trebuie să abordeze factorii complecși care contribuie la vulnerabilitate și sărăcia energetică cu simțul responsabilității. În vremuri de criză, recurgerea la subvenții universale este un remediu excesiv de costisitor. Sistemul de compensare plafon pentru prețurile la energie a suportat un cost de 18,7 miliarde lei până în august. Acest lucru este semnificativ mai ales având în vedere contextul la nivel macro, unde ne confruntăm cu un deficit bugetar de 38,6 miliarde lei în primele șapte luni ale anului.

Potrivit Energy Industry Review, este crucial să se reevalueze plafonarea prețului energiei și schema de compensare. Această revizuire ne-ar permite să stabilim o definiție mai cuprinzătoare și mai nuanțată a consumatorilor vulnerabili, mai degrabă decât să ne bazăm doar pe praguri de venit arbitrare, așa cum facem în prezent. Lipsa noastră actuală a unei definiții precise a dus la o situație în care toți consumatorii, indiferent de venituri, beneficiază de protecție. Vulnerabilitatea energetică este influențată de venituri și de factori precum condițiile locuinței, cheltuielile cu energia, vârsta și sănătatea.

Prin urmare, conform articolului citat, este imperativ să existe o strategie națională de combatere a sărăciei energetice, care este obligatorie din 2012 prin Legea Energiei. Suntem în 2023, 11 ani mai târziu, și încă nu avem o strategie. Planul național trebuie să includă măsuri de abordare a cauzelor sărăciei energetice. Unele soluții ar putea fi împrumuturi cu dobândă scăzută pentru a-i sprijini pe cetățenii români să-și reabiliteze termic locuințele, să-și înlocuiască actualele sobe vechi cu sisteme eficiente din punct de vedere energetic și să instaleze panouri solare și fotovoltaice și pompe de căldură. Doar 3% din locuințele rurale au fost renovate până acum, așa că este necesar să existe un program de reabilitare termică care să se adreseze locuințelor individuale, în special din mediul rural. Aceste măsuri sistemice, structurale, pot face diferența și pot sprijini consumatorii vulnerabili pe termen scurt și mediu și lung.

Observatorul Sărăciei Energetice din România (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studierea Democrației, un think-tank înființat în 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj, în cadrul căruia funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Această inițiativă își propune să ofere o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național și să asigure expertiza necesară combaterii acestui fenomen complex, care afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, aducem la aceeași masă experți de top din diverse domenii relevante pentru tema sărăciei energetice din România pentru a identifica cele mai bune soluții.