2.6 C
București
decembrie 26, 2024
Valahia.News
Image default
Social Știri interne

Îți dorești o versiune a sculpturii „Sărutul” de Auguste Rodin?

Sunteți un fan al artei și doriți să colecționați piese atemporale care să se păstreze o viață întreagă? După cum anunță Visit Bucharest Today, opera „Sărutul” de Auguste Rodin este scoasă la licitație la București.

O versiune a sculpturii „Sărutul”, realizată de Auguste Rodin, una dintre cele mai emblematice figuri din istoria sculpturii, va fi scoasă la licitație pentru prima dată în România, în cadrul Licitației de Primăvară 2023, care marchează, de asemenea, 500 de ani de vânzări ale Casei de Licitații A10 by Artmark. Sărutul, o binecunoscută capodoperă de artă modernă, cu un preț de pornire de 80.000 de euro, face parte din colecția istorică a unui celebru ofițer român din armata regală.

Povestea de dragoste dintre Paolo Malatesta și Francesca da Rimini, două personaje din „Divina Comedie” a lui Dante Alighieri, care au fost descoperiți sărutându-se de soțul Francescăi, uciși și condamnați la o eternitate în iad, a servit ca sursă de inspirație pentru crearea uneia dintre cele mai faimoase sculpturi din istorie.

Ministerul francez al Culturii l-a însărcinat pe Rodin să creeze „Sărutul” în marmură pentru Expoziția Universală de la Paris din 1889, după ce acesta testase anterior numeroase versiuni și poziții ale subiectului încă din 1882. (inițial ca relief al sculpturii monumentale a Porților Infernului). Cu ajutorul lui Emile Leblanc Barbedienne, Rodin a recalibrat ulterior sculptura devenită celebră în diferite variante de înălțime și a turnat-o în bronz în numeroase exemplare, dintre care unul va fi prezentat în cadrul Licitației aniversare din primăvara anului 2023.

„Sărutul” de Rodin, sursa: Artmark

Majoritatea pieselor se află în muzee de artă importante din întreaga lume, iar unele dintre cele care se aflau în colecții private au fost recent scoase la licitație pentru sute de mii sau chiar milioane de euro. De exemplu, în 2018, una dintre cele mai importante case de licitații din Marea Britanie a reușit să vândă un exemplar redus din bronz pentru cel puțin 14 milioane de euro (crescând astfel valoarea tuturor celorlalte exemplare deținute în colecții private). Comitetul Auguste Rodin a emis recent un certificat de autenticitate pentru piesa din București care este în prezent scoasă la licitație; acesta identifică cu exactitate specimenul și precizează că descoperirea va fi inclusă în curând în noua ediție a catalogului Auguste Rodin Resonate (Catalogue Critique de l’oeuvre Sculpté d’Auguste Rodin). Obiectul se află în prezent în București și este scos la licitație.

O mențiune importantă trebuie făcută pentru cele câteva colecții particulare românești în care importante capodopere ale culturii europene au apărut și, din când în când, în ciuda sorții confiscărilor din perioada comunistă, continuă să apară, dovedind aceeași rezistență pe care doar cărțile, personajele și ideile au profesat-o. O viziune de geniu, care denotă o mare cultură și rafinament – în momentul achiziției operei, urmată de rezistența excepțională a colecției, mai întâi în vreme de război și apoi în fricțiunile statului comunist, și, în fine, o conjunctură de oportunitate pentru scoaterea operei la vânzare pe piață, descriu pe scurt cele trei momente esențiale ale unui întreg secol petrecut în colecția familiei ofițerului Nicolae Ionescu, care a deținut sculptura lui Rodin la București. Colonelul Nicolae Ionescu, ofițer în armata regală, aparținea unei familii înstărite din Prahova, care deținea podgorii și puțuri de petrol pe Valea Prahovei (Urlați), înrudită cu familia Macovei (proprietari de podgorii în Odobești) și cu Constantin Vișoianu (fost ministru de externe al României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), și a achiziționat probabil sculptura lui Rodin între 1906 și 1910. Trebuie remarcat faptul că în România, bronzurile lui Rodin, turnate de acesta în timpul vieții, au apărut rar în colecții, ci întotdeauna în colecțiile unor personalități românești de la începutul secolului, cum ar fi Regina Elisabeta sau politicianul Ioan Kalinderu (cumpărate de acesta pentru Muzeul Kalinderu, cu sprijinul moștenirii Eustațiadis, astăzi în colecția Muzeului Național de Artă).

Cu titlu de corolare ale poveștii acestei expuneri de excepție, ar putea fi, de pildă, raportat la Rodin-ul din colecția Reginei Elisabeta, o lucrare prezentă în licitația din 29 martie, ce provine din colecția principesei Elisabeta, fiica Reginei Maria și viitoare Regină a Greciei: acuarela „Vedută dobrogeană”, realizată de artista Cecilia Cuțescu-Storck, purtând pe verso cifrul Principesei și care a participat la expoziția „Tinerimea artistică” în anul 1916 (preț de pornire 900 de euro). Precum și, raportat la modelul parizian al școlii noastre de artă, de pildă, o pictură rarisimă semnată de Alexandru Ciucurencu, realizată de acesta în jur de 1930, în prima sa tinerețe creativă, atunci când învăța la Paris cu marele modernist Andre Lhote, reprezentant original al cubismului (preț de pornire 12.000 de euro).

„Sărutul” nu este singura operă de sculptură celebră prezentă în licitația din 29 martie. Alături de opera semnată de maestrul francez Auguste Rodin își face apariția, în cadrul Licitației de Primăvară, și sculptura „Arcaș în repaos”, realizată în bronz de Ion Jalea, având un preț de pornire de 5.000 de euro. Varianta în piatră, originară, a modelului „Arcașului”, sculptată în 1926, se află în fața Muzeului „Ion Jalea” din Constanța, iar o altă variantă a operei avea să fie cumpărată de statul român și folosită drept port-drapel al principalelor expoziții internaționale de promovare a artei românești, care au avut loc în anii ’30 și ’40 la Paris, Barcelona, Oslo, Zürich sau Amsterdam.

„Arcaș în repaos”, sursa: Artmark

„Licitația de Primăvară. Licitația aniversară nr. 500 (partea I)” va avea loc miercuri, 29 martie, ora 19:00, la InterContinental Athénée Palace, Sala „Regina Maria”, reunind 151 de opere de artă semnate de Marii Maeștri ai Artei Românești: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Constantin Piliuță, Iosif Iser ori Horia Bernea. Expoziția capodoperelor este deschisă publicului larg la Palatul Cesianu-Racoviță, din str. C.A. Rosetti, de luni până duminică, în intervalul orar 10:00-20:00.

Leave a Comment