INTERPOL privind lupta împotriva defrișărilor ilegale în România

Defrișarea ilegală este aproape tabu în România. Toți știu despre asta, dar nu se vorbește suficient și nu se iau măsuri pentru a contracara defrișările ilegale. Pădurile maiestuoase ale României, care acoperă 6,6 milioane de hectare, sunt în permanență amenințate de defrișările ilegale.

Într-un raport Eurostat, pădurile reprezentau 38% din suprafața Uniunii Europene în 2020. În cinci state membre, mai mult de jumătate din teritoriu era acoperit de păduri: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61% ), Estonia (54%) și Letonia (53%).

Pe de altă parte, cea mai scăzută suprafață împădurită din UE în 2020 a fost în Malta (sub 1%), Țările de Jos (10%), Irlanda (11%), Danemarca (15%), Cipru (19%), Ungaria și Belgia (ambele cu 22%), Franța (27%) și România (29%).

Ce înseamnă defrișarea ilegală?

„Defrișarea ilegală” se referă la activitatea infracțională din sectorul silvic care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la recoltare și transport până la procesare și vânzare. Frauda documentelor, corupția și spălarea banilor sunt exemple de infracțiuni care facilitează o astfel de activitate.

Infractorii profită de lipsa de comunicare între agențiile de aplicare a legii atât în ​​interiorul, cât și transfrontalier. Din cauza acestei lacune de comunicare, infractorii pot evita detectarea și exportul și vânzarea lemnului obținut ilegal pe piețe profitabile. Astfel de infracțiuni sofisticate, cum ar fi contrabanda cu lemn și amestecul de lemn ilegal și legal, pot fi combatete numai prin cooperarea internațională între mai multe agenții și trasabilitatea completă a lanțului de aprovizionare.

Potrivit Interpol, infractorii implicați în exploatarea forestieră ilegală și în traficul ilicit de lemn pun în pericol biodiversitatea și mijloacele de trai ale celor care se bazează pe resursele forestiere. Defrișarea terenurilor, de exemplu, poate provoca alunecări de teren și poate împiedica comunitățile dependente de pădure accesul la alimente, medicamente și combustibil.

https://www.youtube.com/watch?v=BFKlvCaJMy4&t=66s

Totuși, ceea ce este prezentat în acest documentar este doar vârful aisbergului din România.

Din cauza legilor prost făcute în România pe acest sector, se tot fură lemn din țară atât de români, cât și de străini. Nu există o instituție publică care să se ocupe de problema defrișărilor în România, iar orice activitate ilegală nu poate fi urmărită penal din ”diverse motive”.

Iată ce s-a întâmplat în septembrie 2021, cu un grup de jurnalişti care investigau tăieri ilegale în România:

Defrișarea ilegală în România

În septembrie 2021, doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost bătuţi în timp ce lucrau la un proiect despre comerţul ilicit de lemn în pădurile din Suceava, România, unde Ikea deţine mii de hectare de păduri.

Realizatorii de film, Mihai Dragolea, Radu Mocanu, cameraman si Tiberiu Bosutar, fost tăietor de lemn devenit activist, au fost batuti de 20 de indivizi care i-au atacat cu bastoane si topoare pentru că încercau să filmeze comerțul ilegal de lemne. Accidentul s-a încheiat cu cei doi jurnalişti şi Tiberiu Bosutar răniţi grav în spital şi echipamentul lor distrus. Autoritățile române nu au fost de ajutor în acest caz; atacatorii au fost eliberați și puși sub control juridic.

România are una dintre cele mai bogate păduri din Europa și găzduiește una dintre cele mai întinse păduri vechi rămase din lume, care poate reprezenta o sursă tentantă de lemn pentru orice producător de mobilă, precum Ikea.

IKEA detine 49.000 de hectare in Romania

Reprezentanții gigantului suedez, IKEA, susțin că, în total, dețin 49.000 de hectare de păduri în România, iar aceasta are ocolul său forestier. Acest caz se aplică companiei suedeze și multor alte companii străine.

În România, compania de stat, Romsilva, administrează 3,14 milioane de hectare, reprezentând un procent de 48 din totalul fondului forestier al ţării. Cincisprezece proprietari dețin împreună peste 3,35 milioane de hectare de pădure în România, reprezentând 51% din totalul fondului forestier din țară. Potrivit estimărilor neoficiale, acest scenariu devine din ce în ce mai dramatic pentru România pentru că pierde 3 hectare de pădure pe oră.

Model de afaceri nesustenabil: IKEA

Alender Sammon, un fost reporter la The New Republic, a dezvoltat această problemă în articolul IKEA’s Race for the Lasts of Europe’s Old-Growth Forests.

A vizitat România și a mers în pădurile din regiunea Focșani, lângă o pădure de la cotă mai joasă unde Ikea deține aproximativ 5.000 de hectare. A aflat cum această operațiune ilegală afectează pădurile din România. Vizitând una dintre proprietățile de teren ale IKEA, a văzut cum au fost tăiați copaci de 80-100 de ani pentru profitul IKEA și în niciun caz răsaduri sau bușteni bolnavi.

În ultima mea zi în România, am trecut la magazinul Ikea din București, curios dacă ar exista vreun indiciu despre investiția companiei în mediul local, vreo afișare a angajamentelor sale de sustenabilitate într-o țară în care acestea ar putea fi efectiv vizibile. Înarmat cu aplicația de traducere Google, m-am furișat în showroom-ul IKEA, găsind seturi de sufragerie din lemn de fag, plăci aglomerate de molid și multe altele, dar fără nicio mențiune despre moștenirea orașului natal al mobilierului. În hol, un afișaj scria: FOLOSIM LEMNUL RESPONSABIL. Am plecat cu mâna goală, fără nicio intenție de a mă întoarce.

Alender Sammon, Noua Republică

Alexander Sammon a mai adăugat că Ikea îngreunează identificarea provenienței mobilierului său. Adesea, o cutie Ikea va revendica o țară de origine care indică doar ultima verigă din lanțul de producție: MADE IN VIETNAM, de exemplu. Uneori vă va spune și mai puțin: MADE IN THE EUROPEAN UNION.

România se confruntă în continuare cu exploatarea forestieră ilegală

În articolele noastre anterioare despre acest subiect, a fost evidențiat subiectul tăierilor ilegale. Taierile ilegale sunt o adevărată problemă în România, iar soluțiile sunt încâ la îndemână, în ciuda răului deja făcut. Europa îndeamnă România să-și salveze pădurile primare. Din acest punct de vedere, România mai are 525.000 ha de păduri virgine rămase și rămâne cea mai bogată țară din Uniunea Europeană, cu excepția țărilor scandinave. Lucrul amuzant este că Greta Thunberg nu este mai puțin suedeză decât gigantul de mobilă IKEA.