Frații Tate sunt liberi de vineri seara, 31 martie. Curtea de Apel București a decis eliberarea lor din închisoare și i-a plasat în arest la domiciliu.
Curtea a admis contestațiile formulate de inculpații Tate Andrew, Tate Tristan, Naghel Georgiana Manuela și Radu Alexandra Luana împotriva încheierii din 22.03.2023 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București.
Curtea de Apel București
Astfel, instanța a decis înlocuirea măsurii arestării preventive pentru frații Tate și pentru cei doi complici, Georgiana Naghel și fostul polițist Alexandra-Luana Radu, cu arest la domiciliu pe 30 de zile, de la 31.03.2023, până la 29.04.2023, inclusiv.
Frații Tate au fost arestați în decembrie 2022 și au petrecut 3 luni în custodia poliției și în arest.
Se pare că decizia lor de a o aduce pe Tina Glandian de la Geragos&Geragos a dat roade. În mai puțin de două luni de la acel moment, frații Tate sunt eliberați din închisoare.
Imediat după ce a ajuns acasă, Andrew Tate a postat un mesaj pentru fanii săi pe Twitter.
Since last year ive been in 24 hour lockdown. No yard time.
— Andrew Tate (@Cobratate) April 1, 2023
Pacing a 3metre cell with zero electronics or outside contact. Absolute clarity of mind. Real thoughts. Real plans.
Vivid pain.
One hour home and I cant stand my phone.
Some habits die hard.
We must defeat Shaytan. pic.twitter.com/Q6TBK5KTqU
Reguli pentru arestul la domiciliu în România
În România, arestul la domiciliu are reguli similare celorlalte jurisdicții europene. Acestea sunt regulile pe care frații Tate trebuie să le respecte, dar, de asemenea, există câteva oportunități care le permit acestora să părăsească domiciliul.
Măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.
De asemenea, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:
a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau nu se află în îngrijirea sa.
(c) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
Pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul prevăzut la alin. (1) pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora.
Există câteva excepții la regula arestului la domiciliu.
Sunt cateva excepti de la regula. La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
De asemenea, in cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, informând imediat despre aceasta instituţia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza.