Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, care a avut loc pe 26 iulie, a declanșat controverse din cauza unui segment pe care mulți îl numesc o batjocură la adresa credințelor creștine și a artei clasice. Evenimentul, orchestrat de regizorul francez Thomas Jolly, a inclus un spectacol queer care a înfățișat pictura iconică a lui Leonardo da Vinci „Cina cea de taină”, o mișcare larg criticată de grupurile religioase și conservatoare.
Ceremonia, un amestec de cultură franceză și momente istorice, a avut loc pe mai multe repere pariziene, inclusiv pe un stadion temporar de la Jardins du Trocadéro și pe diverse locuri de-a lungul râului Sena. Un act a umbrit mesajul și a stârnit o reacție semnificativă în ceea ce era menit să celebreze diversitatea și expresia artistică.
Reprezentare controversată a Cinei de Taină a lui Da Vinci
“Be not deceived, God is not mocked. For what things a man shall sow, those also shall he reap. For he that soweth in his flesh, of the flesh also shall reap corruption. But he that soweth in the spirit, of the spirit shall reap life everlasting.”
— Harrison Butker (@buttkicker7) July 26, 2024
Galatians 6:7-8 pic.twitter.com/bhCHoO1HXk
Segmentul controversat a prezentat un grup de interpreți drag care au recreat „Cina cea de Taină”. Această portretizare, văzută de mulți ca un afront direct la valorile creștine, a fost considerată de critici o lipsă flagrantă de respect față de una dintre cele mai venerate scene din arta creștină. Utilizarea capodoperei lui da Vinci, care înfățișează masa finală a lui Isus Hristos cu apostolii săi, a fost reimaginată într-un mod pe care mulți l-au considerat ireverențios și provocator.
Adăugând la atmosfera controversată, unei drag queen pariziene i s-a dat onoarea să poarte torța olimpică. În timp ce unii au celebrat această decizie ca un pas către incluziune, alții au văzut-o ca o dovadă suplimentară a nerespectării de către ceremonie a valorilor tradiționale.
Reacții politice și publice
Liderii religioși și comentatorii conservatori s-au grăbit să condamne spectacolul. Mulți au susținut că folosirea unei astfel de imagini sacre în acest context a fost inadecvată și ofensatoare. „Aceasta nu este artă; aceasta este o batjocură la adresa credinței noastre” a fost cel mai frecvent comentariu.
De asemenea, personalitățile politice au comentat această chestiune. Mai mulți politicieni conservatori i-au acuzat pe organizatori că folosesc scena globală a Jocurilor Olimpice pentru a promova o agendă controversată.
Incidentul a alimentat o dezbatere mai amplă despre rolul artei și al expresiei în evenimentele publice. Susținătorii spectacolului susțin că reprezintă libertatea de exprimare artistică și importanța vizibilității pentru comunitățile marginalizate. Ei susțin că Jocurile Olimpice, ca eveniment global, ar trebui să reflecte diversitatea și complexitatea societății moderne.
Oponenții, totuși, îl văd ca un simptom al unei schimbări culturale mai semnificative care marginalizează din ce în ce mai mult valorile și credințele tradiționale. Ei susțin că astfel de performanțe înstrăinează segmente mari de populație și arată o lipsă de respect pentru diferite puncte de vedere.
Mișcarea Woke a penetrat Jocurile Olimpice
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 va fi probabil amintită nu numai pentru spectacolul artistic și utilizarea inovatoare a reperelor pariziene, ci și pentru controversa pe care a declanșat-o. Pe măsură ce Jocurile au loc, dezbaterea asupra acestei performanțe provocatoare subliniază tensiunea continuă dintre expresia artistică modernă și valorile tradiționale.
Indiferent dacă este intenționat sau nu, portretizarea „Cinei celei de Taină” a stârnit o conversație care se extinde cu mult dincolo de sport, atingând probleme de credință, respect și peisajul în continuă evoluție al expresiei culturale.
Cu tot respectul pentru toți sportivii care concurează în această ediție, se pare că Woke Movement a pătruns adânc în Jocurile Olimpice. Și se simte ca și cum a făcut-o în gaura greșită.