Fitch confirmă România la BBB-, perspectivă negativă

Fitch confirmă ratingul României pentru datoria pe termen lung în monedă străină la BBB- cu perspectivă negativă, conform unui raport dat publicității vineri.

Raportul menționează că experții Fitch au observat determinarea României către reformă, dar și dorința de a raționaliza cheltuielile publice în 2021, în ciuda recentelor tensiuni din cadrul coaliției. De asemenea, experții Fitch menționează că se așteaptă la o mai mare claritate în ceea ce privește veniturile la buget în 2022, dar și că sunt conștienți că rămân provocările modului de implementare a acestor reforme. În opinia celor de la Fitch, România are o istorie destul de slabă a îndeplinirii indicatorilor fiscali, în special în ceea ce privește deficitele structurale, chiar și în perioade de creștere economică sub guverne diferite.

Fitch estimează că deficitul public va scădea la 6,6% din PIB în 2022, odată cu atingerea unui procent de 53,2% a datoriei publice din PIB, acest procent crescând de la 47,3% în 2020. În acest fel, datoria publică s-ar păstra sub media ratingului BBB-, de 57,3% dn PIB. În opinia experiților evaluatori, România are un bun acces la piețele externe, dar și un management bun al datoriei (procentul dobânzilor plătite din totalul veniturilor este printre cele mai mici din categoria țărilor incluse în BBB). Mai mult, riscurile financiare sunt reduse deși s-au utilizat mult schemele de ajutorare a companiilor în 2020 pentru că România se bazează și pe ajutorul UE.

Fitch se așteaptă ca economia României să crească cu o medie anuală de 5,8% între 2021-2022 (comparativ cu media țărilor din categoria BBB, de 4,4%), datorită oportunităților mari de investiții și revenirii graduale a exporturilor și a consumului intern. Această estimare este mai apropiată de cea emisă de FMI (creștere de 6% în 2021) decât de cea a Băncii Mondiale (4,3%). Raportul menționează și faptul că economia românească a obținut rezultate bune în trimestrul IV 2020, ceea ce a limitat contracția anuală la doar 3,9%, subliniind importanța unor sectoare care au rezistat crizei, așa cum este sectorul construcțiilor și unele sectoare de servicii. Măsurile fiscale au limitat problemele legate de personal și de rezultatele corporațiilor, cu foarte puține sectoare care vor observa fecte pe termen lung.

Acesta este încă un raport pozitiv pentru România, după cel al Băncii Mondiale, care menționează o creștere economică de 4,3%, cel al FMI, care menționează o creștere de 6% a economiei și cel al Standard & Poor’s, care a îmbunătățit pentru prima dată după 7 ani perspectiva datoriei pe termen lung.

Va fi în stare actuala coaliție de guvernare să continue reformele și să crească economia României pe termen mediu? Este posibil, dacă liderii coaliției depășesc momentul din ultimele săptămâni și își rezolvă conflictele interne. De asemenea, coaliția va trebui să obțină o creștere sustenabilă care să fie apreciată în egală măsură și de populație, în caz contrar încrederea în actuala guvernare urmând a dispărea în timp.